GUVERNAREA „RÂNDUNICII”

În mai, pâinea s-a scumpit cu 30 la sută, în iulie – cu 10, iar în august se va scumpi cu încă 30 la sută

Interviu cu inginerul-şef al SA „Franzeluţa”, Petru Ataman

FLUX: Din ce cauză nu s-a procedat la scumpirea pâinii imediat după intrarea în vigoare a noilor tarife?

Petru Ataman: Aceasta se explică prin faptul că 50 la suta din cantitatea de faină utilizată acum de „Franzeluţa” a fost livrată din rezerva de stat la preţuri vechi de 70 bani/kg de grâu. După epuizarea acestei cantităţi majorarea preţurilor la pâine va fi inevitabilă, având în vedere că ponderea resurselor energetice în preţul pâinii este de aproape 14 la sută.

FLUX: În ce măsură populaţia municipiului Chişinău este asigurată astăzi cu pâine?

P.A.: Populaţia Chişinăului nu este îndestulată la ora actuală cu pâine. Zilnic în Chişinău se consumă peste 200 tone de pâine, dintre care 120 tone sunt produse ale SA „Franzeluţa”. Celelalte 80 tone sunt asigurate de alţi 60 producători de produse de panificaţie din capitala, în timpul crizei din lunile mai şi iunie abia reuşeam să producem câte 80 tone de pâine pe zi, în timp ce necesităţile erau de 150 tone. Astăzi producem zilnic aproximativ 130 tone, dar tot nu este suficient, în zilele următoare intenţionăm să majorăm volumul de producţie până la 150 tone.

FLUX: Printr-o hotărâre de Guvern SA „Franzeluţa” a primit 3 mii de tone de grâu din rezerva de stat. Ce ne puteţi spune despre calitatea acestui grâu?

P.A.: Făina obţinută este foarte proastă, dar dacă o amestecăm cu cea achiziţionată de la ţărani poate fi folosită. Glutenul conţinut în acest grâu este de doar 16 la sută. În urma amestecului reuşim să ridicăm totuşi nivelul glutenului până la 23 la sută. Astăzi s-ar putea spune că rezervele de grâu s-au epuizat.

FLUX: Cine e vinovat de această insuficienţă de grâu?

P.A.: Au fost comise prea multe erori atât din partea persoanelor din conducerea statului, cât şi din partea producătorilor. Nu pot să cred că şeful statului nu a ştiut că din ţară s-au exportat mai bine de 250 mii tone de grâu pe parcursul a 2-3 luni.

Preşedintele Lucinschi şi Guvernul nu au oprit exportul de grâu

    Sunt la curent cu faptul că ţăranilor li s-a permis să exporte grâu, dar sunt mai mult decât sigur că nu ţăranii au fost cei care au exportat această cantitate de grâu. Acest lanţ a fost completat de nişte mediatori - şi este de competenţa Departamentului vamal să-i scoată din anonimat. Nu cred însă să fi fost un singur „mediator” care a exportat cele 250 mii tone de grâu. Ei au fost foarte mulţi. Pe parcursul ultimelor două luni la SA „Franzeluţa” au fost efectuate peste 15 revizii financiare fără a fi depistată vreo încălcare. Am fost controlaţi de către Procuratura Generală, Garda Financiară, Ministerul Securităţii, Ministerul Economiei, Poliţia economică etc. Aceste controale ne dezorientează şi ne blochează activitatea. Ne silesc să căutăm arhivele de acum 2-3 ani.

    În cadrul următoarei şedinţe a Colegiului Ministerului Agriculturii şi Industriei de Prelucrare se pregăteşte o răfuială cu „Franzeluţa”, care ar fi, după cum se insinuează, principalul vinovat de criza de pâine din ultimul timp. Desigur că o parte din responsabilitate o poartă SA „Franzeluţa”. Noi nu am putut prognoza lipsa de cereale pe piaţa internă. Nu am făcut-o însă pentru că ştiam că rezervele de grâu colectate în 1998 (dar exportate parţial în 1999) sunt suficiente până în martie 2000. Atunci când s-a început criza de pâine SA „Franzeluţa” i-a informat printr-o scrisoare pe şeful statului despre pericolul ce se apropie. Atunci era cazul ca Guvernul să majoreze taxele de export la grâne, pentru a diminua exporturile, dar aceasta nu s-a făcut.

    Guvernul trebuie să stabilească un preţ fix de achiziţie a grâului ce n-ar depăşi 60 USD

FLUX: Care ar putea fi căile de soluţionare a problemei şi ce învăţăminte ar trebui să tragem în urma crizei prin care am trecut?

P.A.: La începutul lunii mai SA „Franzeluţa” a înaintat spre examinare Guvernului o serie de propuneri menite să amelioreze situaţia.

    Acestea prevăd punerea în condiţii fiscale egale a tuturor întreprinderilor de panificaţie, stabilirea de către Guvern a unui preţ fix de achiziţie a grâului ce nu ar depăşi 60 de dolari tona şi crearea unui cadru legislativ flexibil la noile condiţii de piaţă. De asemenea, SA „Franzeluţa” a cerut ca Guvernul să-i livreze 8-9 mii tone de grâu din roadă nouă, în contul datoriilor în valoare de 6 milioane lei pe care le au unele instituţii bugetare faţă de „Franzeluţa”.

FLUX: S-ar putea ca grâul din roada nouă să fie mai scump. În acest context, cât de reală este posibilitatea unei noi majorări a preţurilor la pâine?

P.A.: Aceasta e cea mai dificilă problemă care ne frământă pe toţi, deoarece nu avem un preţ de achiziţie fix, ci avem unul stabilit de piaţă. Nimeni nu ştie care vor fi preţurile grâului din roada nouă. Dacă preţul unui kilogram de făină fabricat din grâul din roada nouă va fi de 2 lei, atunci preţul la pâine se va majora cu încă 30 la sută. Astăzi noi achiziţionăm făina cu 1,5 lei.

Interviu realizat de Vitalie Călugăreanu, FLUX, 9 iulie 1999