România şi Rusia au interese comune în domeniul energeticii şi transportului, a declarat Gheorghi Petrov, vice preşedintele Camerei de comerţ şi industrie din Federaţia Rusă în şedinţa forumului oamenilor de afaceri ruşi şi români, citat de Vocea Rusiei.
Rusia continuă să rămâna unul din partenerii principali în comerţul exterior al României, ocupând conform rezultatelor anului trecut locul doi în ce priveşte volumul schimburilor de mărfuri.
În opinia lui Petrov, astăzi trebuie să se ţină cont de noile realităţi existente în cooperarea bilaterală: România este membră a Uniunii Europene (UE), iar această situaţie deschide noi căi de parteneriat. Graţie participării active a Bucureştiului oficial la integrarea europeană, se creează un teren prielnic pentru prezenţa business-ului rusesc în economia românească.
Mai înainte, România exporta utilaj pentru extracţia petrolului, iar acum ea poate propune Rusiei colaborarea în domeniul industriei uşoare şi chimice, construcţiilor de maşini şi metalurgiei neferoase. Criza financiară internaţională a operat unele corective în dezvoltarea relaţiilor economice bilaterale.
Însă cu toate acestea acum trebuie rezolvată problema dezechilibrului crescând din comerţul reciproc, care duce la frânarea exportului rusesc în România, din cauza străduinţei fireşti a acesteia de a reduce soldul negativ al balanţei sale comerciale.
La întrebarea cum poate fi lichidat dezechilibrul din comerţul exterior, Gheorghi Petrov a răspuns că „în structura actuală echilibrarea balanţei comerciale nu este posibilă. Mijlocul cel mai simplu de echilibrare a balanţei este să se închidă robinetele la gaz şi să înceteze livrările de petrol. Cred însă că nimeni nu este interesat să se facă acest lucru. Trebuie să se dea atenţie uneia din particularităţile legăturilor noastre economice bilaterale”.
“În România capitalul rusesc este larg reprezentat. În nicio ţară din Europa Centrală şi de Est el nu este reprezentat atât de larg. Pe de o parte, acest lucru este pozitiv, însă pe de altă parte există foarte puţine întreprinderi cu participarea capitalului rus în comerţul bilateral.
De exemplu compania „Mecel” a cumpărat combinate metalurgice româneşti, iar producţia acestor combinate este expediată în Rusia. Însă, din păcate, ea este livrată şi în alte ţări ale UE. În acest plan strategia companiei „Mecel” poate fi înţeleasă. Ea face investiţii în întreprinderi româneşti şi modernizează producţia, ceea ce se poate spune de asemenea şi despre compania „Lukoil” care prima a apărut pe piaţa românească.
Trebuie menţionat că aceasta este o tendinţă pozitivă şi că aceste companii au făcut foarte mult pentru colaborarea bilaterală. Însă problema lichidării dezechilibrului din comerţ continuă să rămână. Structura exportului poate fi modificată pe calea creşterii ponderii producţiei tehnologice finite, de asemenea pe calea dezvoltării cooperaţiei”, a mai spus vice preşedintele Camerei de comerţ şi industrie din Rusia.