Potrivit şefului Secţiei igiena mediului şi habitatului uman din cadrul Centrului de Medicină Preventivă al municipiului Chişinău, Tudor Puiu, rezultatele ultimelor investigaţii de laborator interzic scăldatul în toate lacurile din capitală. În probele prelevate din lacurile Valea Trandafirilor şi La Izvor a fost depistat vibrionul holeriformic „non 01”, iar în râul Nistru şi lacul Râşcani au fost găsiţi colibacili la toţi polidivii şi alte bacterii care i-au determinat pe medici să recomande locuitorilor municipiului să se abţină de la scăldat. După depistarea vibrionului „non 01” au fost expediate telefonograme tuturor responsabililor din municipiu, iar aceştia urmează să instaleze sau să renoveze panourile din anii precedenţi care atenţionează asupra interzicerii scăldatului. „Cred că, până la mijlocul acestei săptămâni, toate plăcile care avertizează populaţia asupra pericolului scăldatului vor fi renovate sau instalate acolo unde lipsesc”, a specificat şefului Secţiei igiena mediului şi habitatului uman.

Deocamdată, potrivit lui Tudor Puiu, nu au fost depistate cazuri de îmbolnăvire a oamenilor care s-au scăldat în lacurile din capitală, însă riscurile de a se îmbolnăvi de bolile diareice acute şi maladii ale pielii este foarte mare. „Problema curăţării lacurilor din municipiu este destul de dificilă. Nu pot spune cu precizie de ce sume este nevoie, dar cred că acestea sunt enorme, ţinând cont de faptul lacurile nu au fost curăţate de mai bine de 20 de ani. Sunt locuri unde albia sau stratul apei este mai mic decât stratul nămolului”, a precizat Tudor Puiu.

În opinia specialistului, niciunul dintre lacurile din capitală nu poate fi considerat, în momentul de faţă, drept lac amenajat. „Sunt mai mult lacuri amenajate decorativ, fiind pregătite doar zonele de plajă. În ultimii ani însă, nu a fost renovat nisipul de pe nicio plajă şi rezultatul investigaţiilor ne demonstrează că toate plajele sunt poluate cu ouă de helminţi, care prezintă pericol de îmbolnăvire – de la paraziţii de pe câini, prin mâinile murdare, se pot transmite în intestinele omului şi, evident, declanşează acea maladie care este numită la noi ca helmintiază (boală parazitară umană şi animală, apărută în urma infectării cu anumiţi viermi, helminţi).

Tudor Puiu afirmă că, practic, în toate lacurile se admite scăldatul animalelor, iar majoritatea acestor animale sunt bolnave de diferite boli de piele, inclusiv de helmintiază. Ca rezultat al contactului cu apa din lacuri, oamenii se pot îmbolnăvi de aceeaşi maladie de piele de care suferă animalul bolnav care s-a scăldat în aceeaşi apă. Mai mult, deoarece zonele de agrement se află în văi, evident că, în urma topirii zăpezilor, dar şi a ploilor abundente, toate apele de pe teritoriul plajei se spală şi se revarsă în aceste lacuri, devenind o sursă suplimentară de poluare.

Amintim că, în municipiul Chişinău, avem şase lacuri la care sunt organizate zone de plajă. Cu excepţia lacului Valea Morilor, care se află la etapa de reconstrucţie, există cinci lacuri utilizate ca zone de agrement: Valea Trandafirilor, La Izvor, Râşcani, Vatra şi Vadul lui Vodă.

A consmnat Cristina Todirica