Dar, vorba unui condeier chişinăuian, „la Veneţia e cu totul altfel.” Adică, problemele reale ale Republicii Moldova nu sunt neapărat înţelese deplin şi întotdeauna de către juriştii de acolo.

    Greşeala comisă de Republica Moldova este cu totul alta decât se crede la Strasbourg sau la Veneţia. Greşeala Republicii Moldova a fost aceea de a permite dubla cetăţenie. În condiţiile specifice ale Republicii Moldova, diferite de cele din alte ţări sau de şabloane juridice internaţionale, dubla cetăţenie poate fi un factor de şubrezire a statului. Acest lucru l-au înţeles alte ţări din fosta Uniune Sovietică.

    Cele trei state Baltice, precum şi Ucraina, nu permit dubla cetăţenie. Estonia, Letonia şi Lituania au preşedinţi, miniştri şi parlamentari proveniţi din diaspora Baltică din Occident. Aceştia însă, au renunţat la cetăţenia lor americană sau a unor ţări europene, ca să candideze la posturile respective în statele Baltice.

    Armenia, cu marea ei diasporă americană şi europeană, nu permite armenilor din diasporă să voteze în alegeri, necum să ocupe posturi guvernamentale. În Georgia, dubla cetăţenie este permisă numai în cazuri individuale prin decret prezidenţial pentru merite speciale ale persoanei respective faţă de stat.

    De ce atunci a permis Republica Moldova dubla cetăţenie? O fi şi aceasta, vorba lui Ion Druţă, „povara bunătăţii noastre”? Republica Moldova a nimerit în aceeaşi categorie cu Kârgâztanul cu dubla cetăţenie; dar iată că s-a trezit şi Kârgâztanul la realitate. În ziua de 5 decembrie, parlamentul kârgâz a modificat Codul Electoral, interzicând persoanelor cu dublă cetăţenie să deţină postul de şef al statului sau un fotoliu parlamentar. Anterior, parlamentul kârgâz a interzis persoanelor cu dublă cetăţenie să ocupe posturi de vameşi, de procurori şi alte posturi în aparatul guvernamental.

    Preşedintele ucrainean Victor Iuşcenko este îngrijorat de faptul că unii cetăţeni ai Ucrainei primesc şi cetăţenia Rusiei. Intervievat de ziarul lituanian „Lietuvos Rytas”, în ziua de 9 decembrie, Iuşcenko spune că numărul cetăţenilor ucraineni care primesc paşapoarte ruseşti a început să crească rapid de câteva luni încoace. Rusia încurajează această tendinţă, acordând paşapoarte, în pofida faptului că Ucraina nu permite dubla cetăţenie. Din această cauză, preşedintele Iuşcenko crede necesar ca parlamentul ucrainean să legifereze condiţiile pentru pierderea cetăţeniei ucrainene. Cetăţenii care primesc paşapoarte ruseşti ar urma să fie lipsiţi de cetăţenia ucraineană, potrivit lui Iuşcenko.

    Şi în Republica Moldova, Guvernul şi Parlamentul sunt îngrijorate de apariţia unor situaţii în care cetăţeni ai Republicii Moldova din dreapta Nistrului renunţă la cetăţenia moldovenească pentru dobândirea cetăţeniei unor ţări care interzic dubla cetăţenie la ele acasă. Rusia interzice dubla cetăţenie pentru cetăţenii Rusiei domiciliaţi pe teritoriul acesteia, dar acordă paşapoarte ruseşti cetăţenilor unor ţări din fostul imperiu unde Rusia are ambiţii de recucerire. Consecinţele acestei politici s-au văzut recent în Georgia, unde „pasportizaţia” rusească în Abhazia şi Osetia de Sud a condus la invazia rusească sub pretextul de a-i proteja pe cetăţenii ruşi.

    În interviul său din ziarul lituanian, preşedintele Iuşcenko spune că specularea dublei cetăţenii este, citez, „un mecanism prin care Rusia încearcă să menţină Ucraina în sfera de influenţă rusească”. Nu-i de mirare că în anii ‘90, când s-au legiferat condiţiile cetăţeniei în cele trei state Baltice, Ucraina şi Georgia, au arătat mai multă demnitate naţională decât fostul Parlament al Republicii Moldova. Dar dacă acest lucru nu-i de mirare, să nu ne mirăm oare de faptul că şi Kârgâztanul arată mai multă demnitate naţională decât acele partide din Chişinău care critică legislaţia recent adoptată de Parlament?