Moldova este în criză. O criză de capacitate şi de transparenţă în actul de guvernare. În pofida unor reforme iniţiate şi deschiderii formale mai largi faţă de public, guvernul încă nu a făcut suficient de mult pentru a educa încrederea faţă de politica sa. Multe dintre reformele promise sunt, în mod obiectiv, dificile şi va dura până vor fi implementate. Dar altele – inclusiv asigurarea transparenţei şi eficienţei în utilizarea resurselor publice – nu necesită eforturi ieşite din comun pentru a fi aduse la bun sfârşit. Felul în care este utilizat Fondul de Rezervă de către Guvern developează pe deplin carenţele existente.

Ce este Fondul de Rezervă?

Fonduri de rezervă există în multe ţări. Acestea sunt la dispoziţia guvernelor centrale şi locale şi, prin însăşi esenţa lor, sunt destinate pentru a gestiona situaţii excepţionale sau pentru a face faţă unor urgenţe cu adevărat ieşite din comun. În Moldova, Fondul de Rezervă al Guvernului este prevăzut de legea privind sistemul bugetar şi procesul bugetar, iar utilizarea specifică a acestuia este determinată de un regulament aprobat de Parlament. Legea spune că Fondul de Rezervă se utilizează pentru a face faţă unor sarcini şi acţiuni noi care au intervenit pe parcursul anului. Adică, este vorba de acţiuni şi măsuri care, prin definiţie, nu puteau fi prevăzute la etapa de elaborare a bugetului de stat. Regulamentul este însă, niţel mai controversat: deşi prima categorie de măsuri listată de regulament este înlăturarea efectelor calamităţilor naturale şi avariilor, acesta prevede şi finanţarea unor asemenea măsuri - departe de se încadra în categoria celor imprevizibile - ca ajutorul financiar destinat construcţiei şi reparaţiei obiectelor de valoare istorică şi culturală, plata premiilor naţionale de stat şi speciale, cheltuielile aferente decernării lor, finanţarea unor acţiuni ce ţin de promovarea culturii, a limbilor şi tradiţiilor minorităţilor naţionale din republică. Practica însă bate gramatica şi, în realitate, Fondul de Rezervă este cheltuit într-un mod mult mai generos chiar decât prevede regulamentul.

Ce are Fondul cu seceta?

Seceta care afectează acum Republica Moldova este tocmai genul de evenimente excepţionale pentru înlăturarea consecinţelor cărora şi sunt create fondurile de rezervă. În 2010-2011, inundaţiile au fost altă categorie de evenimente excepţionale pe care Guvernul ar fi trebuit să le gestioneze cu ajutorul Fondului de Rezervă. Are Guvernul banii puşi deoparte pentru a gestiona consecinţele acestei calamităţi? Greu de crezut, dacă ne uităm atent pentru finanţarea căror acţiuni este utilizat Fondul de Rezervă. Deşi în perioada 2010-2012 Moldova nu a dus lipsă de cataclisme naturale şi situaţii excepţionale, pentru finanţarea cheltuielilor legate de înlăturarea consecinţelor unor asemenea situaţii cu adevărat excepţionale, din Fondul de Rezervă au fost cheltuiţi circa 12 milioane de lei (aproximativ 13% din Fond), o sumă derizorie în comparaţie cu amploarea pagubelor suferite de cetăţeni. Totodată, această sumă este derizorie şi în comparaţie cu cheltuielile pentru activităţi perfect previzibile care, în mod normal, urmau să fie finanţate din bugetele autorităţilor respective, nu din Fondul de Rezervă. De exemplu, pentru deplasări peste hotare, organizări de expoziţii, recepţii, etc. au fost cheltuiţi peste 23 de milioane de lei.

Cheltuielile pentru recepţii, parade militare, acţiuni cultural-artistice, acoperite din Fondul de Rezervă

Din Fondul de Rezervă ajung să fie finanţate activităţi cu caracter perfect previzibil, care nu pot fi catalogate ca fiind „sarcini noi intervenite pe parcursul anului” şi care, în mod normal, trebuiau finanţate din bugetele autorităţilor responsabile de organizare şi derularea acestor activităţi. Exemple de asemenea acţiuni şi sarcini „excepţionale” finanţate din Fondul de Rezervă în 2011 şi 2012 sunt:

Organizarea recepţiilor cu ocazia aniversării a 20-a de la proclamarea independenţei (175,9 mii de lei); Chiar ar trebui să credem că în 2010, când planifica bugetul de stat pentru 2011, Guvernul încă nu ştia că în următorul an Moldova urmează să împlinească 20 de ani de independenţă?

Acoperirea cheltuielilor legate de pregătirea şi desfăşurarea paradei militare din 27 august 2011 (municipiul Chişinău) în Piaţa Marii Adunări Naţionale (peste 9 milioane de lei, adică circa 17% din totalul cheltuielilor Fondului în 2011): Vezi comentariul de mai sus.

Acoperirea cheltuielilor legate de pregătirea şi desfăşurarea manifestărilor cultural-artistice din 27 august 2011 (1,035 de milioane de lei). Din nou, comentariile sunt de prisos.

Confecţionarea medaliilor comemorative „Participant la lichidarea consecinţelor catastrofei de la Cernobîl - 25 ani” (546 de mii de lei). Sigur, nimeni în Moldova nu ştia că în 2011 se vor împlini exact 25 de ani de la catastrofa de la Cernobâl din 1986.

Acoperirea cheltuielilor legate de organizarea şi desfăşurarea manifestărilor cultural-artistice din Piaţa Marii Adunări Naţionale cu ocazia sărbătoririi Revelionului 2012 (1,248 milioane de lei); Manifestaţiile astea au fost atât de excepţionale şi neaşteptate, iar luminiţele de revelion au ars atât de mult, încât Primăria Municipiului a rămas fără buget aprobat pentru 2011 şi în ianuarie-februarie câteva străzi din Chişinău au fost debranşate de la reţeaua de energie electrică pentru datorii.

Acoperirea cheltuielilor legate de organizarea manifestărilor de comemorare a 70 de ani de la primul val al deportărilor în masă din Republica Moldova (253 de mii de lei); Istoricii moldoveni cu încă un an înainte au început să organizeze conferinţe internaţionale la acest subiect, numai Guvernul moldovean a fost luat pe neprins de veste.

Acoperirea cheltuielilor legate de organizarea şi desfăşurarea manifestărilor de comemorare consacrate Zilei Memoriei (2 martie) (400 de mii de lei). Din nou, comentariile sunt de prisos.

Pentru acoperirea parţială a cheltuielilor legate de organizarea şi desfăşurarea unor conferinţe ştiinţifice în domeniul cercetărilor socioumaniste (258 de mii de lei). Evident, aceasta a fost o urgenţă ieşită din comun a Academiei de Ştiinţe.

Când este vorba de cheltuirea banilor, Guvernul preferă „confidenţialitatea”

Întrebări foarte serioase apar în legătură cu legalitatea acoperirii din Fondul de Rezervă a cheltuielilor ce ţin de achitarea serviciilor comunale, exploatării clădirii şi impozitelor de stat a Întreprinderii de Stat „Cantina Cancelariei de Stat” (2,296 de milioane de lei). Dacă o întreprindere de stat, deşi prestează servicii de catering la preţuri de piaţă, este falită, de ce ar trebui aceasta să fie menţinută în proprietatea statului şi să beneficieze de suport financiar bugetar într-o formă atât de inoportună? Cum sunt / au fost sancţionaţi managerii acesteia pentru că au adus o întreprindere amplasată ideal din punct de vedere comercial la asemenea „performanţe”?

De fapt, Ministerul Finanţelor publică un raport foarte detaliat (la nivel de „tranzacţii”) cu privire la utilizarea resurselor Fondului de Rezervă. În acelaşi timp, persistă probleme grave legate de transparenţa luării deciziilor de Guvern cu privire la alocarea banilor din Fond. De exemplu, din cele 51,25 de milioane de lei cheltuiţi în 2011, 18,13 milioane au fost trecuţi la capitolul „confidenţial”. O singură instituţie – Serviciul de Protecţie şi Pază de Stat – a beneficiat de peste 31% din totalul alocaţiilor din Fondul de Rezervă în 2011.

Un exemplu şi mai bun este că, la solicitarea Ministerului Sănătăţii, pentru acoperirea cheltuielilor de tratament peste hotare din Fondul de Rezervă au fost cheltuiţi 578,6 mii de lei, fără ca Ministerul să se obosească să informeze publicul despre cine anume sunt beneficiarii tratamentului şi cum a fost luată această decizie. Nu merită oare toţi cetăţenii, în egală măsură, să fie trataţi peste hotare? De fapt, majoritatea deciziilor de guvern cu privire la alocarea banilor din Fondul de Rezervă sunt luate fără nici un fel de note informative şi fără a respecta normele minimale de transparenţă decizională.

Actualele reglementări fac posibilă cheltuirea arbitrară a banilor publici

Problema principală constă în faptul că utilizarea banilor din Fondul de Rezervă este, practic, în afara controlului parlamentar. Reglementările inadecvate creează premisele pentru luarea unor decizii arbitrare în cheltuirea banilor publici. Şi nu este vorba de sume neglijabile: în cinci ani, 2007-2011, prin Fondul de Rezervă au fost cheltuiţi circa 230 de milioane de lei. Sunt necesare intervenţii legislative şi regulatorii urgente pentru a aduce mai multă ordine în practicile de utilizare a Fondului de Rezervă. Altfel, riscăm să ajungem în situaţia în care Fondul de Rezervă se va transforma din instrument pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă în unul foarte comod pentru atingerea unor scopuri politice, nu contează că vor veni acestea din „dreapta” sau din „stânga” spectrului politic.

Materialul este realizat de „Centrul Analitic Independent EXPERT-GRUP” cu suportul Fundaţiei Soros-Moldova, în cadrul proiectului „Procesul bugetar în Republica Moldova: monitorizarea transparenţei şi promovarea controlului public”. Afirmaţiile şi concluziile din acest document aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat poziţia sau opiniile finanţatorului.

Valeriu PROHNIŢCHI
Sursa: www.expert-grup.org