Bineînţeles, ca şi în alte dăţi, cu această ocazie guvernanţii noştri au fost bombastici, debitând tot felul de enormităţi. Spre exemplu, premierul Filat, promotorul activ al legii antidiscriminare şi al practicilor homosexuale, a vorbit despre cele sfinte. „În această zi, putem citi pe chipul fiecăruia lacrimi de comemorare a eroilor, a celor care au luptat, s-au sacrificat pentru a pune capăt acelui război. Acest lucru demonstrează încă o dată că nu există nimic mai sfânt decât memoria şi recunoştinţa pentru eroii care au luptat pentru pace”, a declarat premierul. Cum adică „nu există nimic mai sfânt decât memoria şi recunoştinţa pentru eroii care au luptat pentru pace”?Premierul conştientizează ceea ce spune? Memoria şi recunoştinţa pentru eroii care au luptat pentru pace e o chestiune importantă, nu zic ba, dar ea nici măcar nu este sfântă, cu atât mai mult nu este cea mai sfântă. Poate e cea mai sfântă pentru cei care şi-au pus drept scop să promoveze practicile homosexuale în Republica Moldova, dar pentru creştini – nu. Şi ce e cu expresia aceasta oximoronică „eroii care au luptat pentru pace”? Dacă e vorba de ostaşii sovietici, atunci aceştia nu au luptat pentru pace, ci pentru victoria în Europa a regimului criminal sovietic, în detrimentul altui regim criminal – cel nazist. Şi mulţi dintre ei nu au luptat din convingeri pentru regimul sovietic, ci fiind constrânşi cu armele să facă acest lucru. Spre exemplu, românii din Basarabia nu s-au înrolat de bună voie în Armata Roşie, nu au mers din convingeri să lupte pentru Stalin, ci doar fiind ameninţaţi cu moartea.

Preşedintele Parlamentului, Marian Lupu, a fost un pic mai echilibrat decât premierul în declaraţia făcută pe 9 mai. Chiar dacă i-a dat şi el cu „Marea Victorie”, care poate fi înţeles că un tribut plătit actualei conjuncturi politice şi geopolitice, cel puţin, Marian Lupu nu a fost exclusivist, neuitând să amintească că „Ziua de 9 Mai a devenit (mai bine zis, ar trebui să devină – n.n.) pentru noi toţi o zi a memoriei, toleranţei şi atitudinii umane între semenii noştri, fiind convinşi ca numai cu pace şi bună înţelegere pot fi realizate bunăstarea şi prosperitatea omenirii”.

Dintre toţi demnitarii doar preşedintele Nicolae Timofti a pomenit şi de Ziua Europei şi şi-a manifestat recunoştinţa faţă de „toţi veteranii”, adică faţă de ostaşii care au luptat pe ambele părţi ale frontului. „Ziua de 9 mai marchează sfârşitul unei confruntări armate fără precedent, în care au fost implicaţi milioane de ostaşi. Victoria asupra fascismului a pus bazele unei Europe libere, care a continuat să se dezvolte pe calea democraţiei. Sunt idealuri pe care le împărtăşim şi noi şi le punem în aplicare în ţara noastră. Arătăm recunoştinţa noastră tuturor veteranilor de război, dumneavoastră aţi dus lupte crâncene şi noi apreciem acest sacrificiu”, a declarat şeful statului.

De notat că în acest an, liderii Partidului Liberal nu au participat la manifestaţiile consacrate „Zilei Victoriei”, aşa cum au făcut-o în anul trecut. Atunci, în preajma alegerilor locale din 5 iunie 2011, primarul general al municipiului Chişinău, Dorin Chirtoacă, chiar şi-a prins în piept „gheorghevskaia lenta”, probabil că în speranţa ca să culeagă ceva voturi şi de la electoratul nostalgic de stânga.