Banca de Economii este singura instituţie bancară în care statul deţine pachetul majoritar de acţiuni, având o cotă de 56 de procente.

Amintim că, în 2011, companiile Rietel Limited şi Lectom LTD au intrat în posesia a 18,54 la sută din acţiunile Băncii de Economii, preluând ilegal cotele deţinute de companiile „Zilena Com” SRL şi „Minerva”. Ulterior, pachetul de acţiuni a fost divizat în părţi egale şi transferat către patru firme din Federaţia Rusă, printr-o ordonanţă a Judecătoriei Economice de Circumscripţie Chişinău.

În luna februarie a acestui an, încercarea de a organiza o adunare a acţionarilor la care să fie ales un nou consiliu de administrare a băncii a eşuat. Reprezentanţii acţionarilor minoritari au acuzat atunci reprezentanţii Ministerului de Finanţe de faptul că ar bloca intenţionat Adunarea Generală a acţionarilor. Aceştia au atenţionat BE că riscă să se confrunte cu probleme grave din cauza managementului defectuos. Ministerul şi-a motivat absenţa prin faptul că acţionarii minoritari se află în litigiu cu banca.

Guvernul, acţionarul majoritar al BEM, a convocat o adunare repetată pe data de 12 aprilie. Banca Naţională nu a recunoscut dreptul acţionarilor minoritari de a participa la respectiva adunare, suspendând dreptul noilor proprietari de a utiliza pachetul de 18,54% de acţiuni. În cadrul adunării, a fost ales un nou Consiliu de Administraţie, format din cinci membri.

Pe data de 13 aprilie, acţionarii minoritari au convocat şi ei o adunare repetată în cadrul căreia a fost ales un alt Consiliu de Administraţie. Reprezentanţii statului au declarat că respectivul consiliu este ilegal, pentru că la adunare nu au fost invitaţi reprezentanţii acţionarului majoritar.

Ministrul Finanţelor, Veaceslav Negruţa, a declarat pentru Publika TV că nu au fost respectate mai multe proceduri prevăzute de lege, între care cele ce ţin de alegerea preşedintelui adunării, de procedura de vot etc. Statul a contestat deciziile aprobate în cadrul adunării convocate de acţionarii minoritari în judecată, dar instanţa a întârziat să dea verdictul. “Această adunare, din 13 aprilie, a fost atacată de către acţionarul majoritar, de către stat, cu patru zile înainte, în instanţa de judecată. Şi nu o să mă credeţi, până în ziua de azi, nu este nici o decizie de judecată. Când atacă în judecată unii acţionari, decizia se ia în trei ore şi, în dimineaţă, apare şi titlul executoriu. Când în judecată se adresează statul, decizia durează mult timp, după ce evenimentul expiră”, s-a plâns Veaceslav Negruţă.

Revenind la îngrijorările premierului Filat legate de atacul raider asupra Băncii de Economii, ar trebui să menţionăm că preşedintele fracţiunii PLDM, Valeriu Streleţ, a reacţionat cu promptitudine la doleanţele şefului său de partid şi a cerut să fie audiaţi, în şedinţa Parlamentului din 26 aprilie, ministrul Finanţelor, Veaceslav Negruţa, şi guvernatorul Băncii Naţionale a Moldovei, Dorin Drăguţanu. Acestora le-au fost solicitate informaţii cu privire la situaţia din cadrul Băncii de Economii.

Ministrul Finanţelor a confirmat în faţa legislatorilor că se încearcă preluarea ilegală a unui pachet de acţiuni la BE, precizând că statul ar urma să finalizeze procesul de numire a membrilor în Consiliul de Administrare. El a mai precizat că pe data de 30 aprilie ar urma să aibă loc Adunarea Generală a acţionarilor Băncii de Economii la care să fie audiat şi raportul de activitate pentru anul 2011.

Lucrurile au luat însă o cu totul altă întorsătură după adunarea acţionarilor din 30 aprilie. Banca Naţională a Moldovei a recunoscut drepturile noilor proprietari asupra celor peste 18 procente de acţiuni, chiar dacă anterior le-a suspendat dreptul de a utiliza acest pachet.

Potrivit PublikaTV, viceministrului Finanţelor, Victor Barbăneagră, a precizat că în cadrul Adunării Generale a acţionarilor Băncii de Economii nu au fost examinate problema componenţei Consiliului de Administraţie şi nici constatările Curţii de Conturi cu privire la prejudicierea Bugetului de Stat de către Banca de Economii cu peste 17 milioane de lei.

“Când se va întruni Consiliul de administrare, vor fi examinate toate aceste chestiuni. Activitatea băncii a mers conform indicatorilor planificaţi, este un trend de creştere, este înregistrat profit impozabil de 28 de milioane pe parcursul anului 2011, activitatea financiară este chiar mult mai bună decât în 2010”, a precizat Barbăneagră.

Banca Naţională le-a solicitat acţionarilor să înceteze disputele, pentru că acestea prejudiciază imaginea şi activitatea băncii. BNM a explicat de ce şi-a retras avizul prin care a fost blocat dreptul de vot al noilor acţionari. “Toate procedurile legale de înregistrare a cotelor de participare în capitalul BE au fost finisate pe parcursul ultimelor trei săptămâni, astfel încât, pe 27 aprilie, BNM a anunţat BE, acţionarii şi instituţiile statului despre anularea deciziei noastre anterioare de suspendare a dreptului de vot al acţionarilor minoritari”, a declarat Dorin Drăguţanu, guvernator BNM.

Precizăm încă o dată că anume tranzacţia prin care cele peste 18 procente de acţiuni ale Băncii de Economii S.A. au fost transmise altor proprietari a fost calificată de către şeful Executivului drept atac raider.

Între timp, după cum informează Jurnal de Chişinău, Companiile „Zilena Com” SRL şi FPC „Minerva” SRL, ambele societăţi acţionare ale Băncii de Economii, care au constituit una din ţintele atacurilor de tip raider, au cerut ajutorul instituţiilor statului pentru stoparea atacului la care sunt supuse.

Potrivit publicaţiei, directorii întreprinderilor au expediat o scrisoare către Guvern, Banca Naţională a Moldovei, Ministerul Finanţelor şi către Comisia Naţională a Pieţei Financiare în care dezvăluie schema prin care cele două companii au fost expropriate de pachetelor de acţiuni deţinute la BE, acuzând, totodată, instituţiile statului de faptul că nu au reacționat la timp şi nu au oprit atacurile.

„Legat de aceste aspecte, reamintim instituțiilor statului că în vara anului 2011, Companiile „Zilena Com” SRL şi FPC „Minerva” SRL, ambele societăți acţionare ale „Băncii de Economii” SA, au constituit una din ţintele atacurilor de tip raider îndreptate împotriva acţionarilor mai multor instituţii financiare, realizate prin mijloace şi acţiuni ilegale, cu sprijinul judecătorilor din instanţe de judecată de drept comun, în speţă, Judecătorul Gheorghe Marchitan din cadrul Judecătoriei Căuşeni şi Judecătorul Garri Bivol din cadrul Judecătoriei Centru, mun. Chişinău.

Astfel, prin ordonanţa Judecătoriei Căuşeni din 16 mai 2011, emisă şi executată în secret, Companiile „Zilena Com” SRL şi FPC „Minerva” SRL au fost expropriate în mod abuziv de pachetele de acţiuni deţinute în „Banca de Economii” SA în mărime de 8,52% (SRL „Zilena Com”) şi de 9,97% (FPC „Minerva” SRL), Registratorul Independent „Registru-F” înscriind la 12.07.2011 în Registrul acţionarilor „Băncii de Economii” SA dreptul de proprietate asupra pachetelor de acţiuni menţionate pe numele Companiei „Rietel Limited”, se menţionează în declaraţia celor doi directori, publicată de JDC.

Aceştia mai precizează că la baza ordonanţei au fost puse copiile unor contracte false de împrumut şi cauţiune, potrivit cărora un oarecare Daţco Sergiu din satul Valea-Verde, Căuşeni (un tânăr de numai 26 de ani, vânzător de peşte într-o piaţă agricolă, dar pretins multimilionar la datorii) ar fi împrumutat de la societatea offshore „Rietel Limited”, reprezentată de Daţco Alexandr, suma de 7 milioane de dolari americani, iar Zilena Com SRL, FPC Minerva SRL, Bondari Stela, Grosu Nicolae şi Grosu Silvia ar fi garantat rambursarea împrumutului, dobânzilor, penalităţilor cu acţiunile deţinute în cadrul „Băncii de Economii” SA şi cu cotele din capitalul social al societăţilor garante.

Directorii „Zilena Com” şi „Minerva” acuză instituţiile abilitate ale statului de faptul că nu au reacţionat la timp la sesizările lor, iar CCCEC ar fi întreprins chiar acţiuni de intimidare a personalului „Zilena Com”.

„Antrenarea continuă a acţionarilor Băncii de Economii SRL „Zilena Com” și FPC „Minerva” în asemenea dispute, supunerea lor permanentă la atacuri de tip mafiot este în mod evident la îndemâna şi în beneficiul cuiva, procesul fiind menţinut în disperare de cauză. Suntem siguri că demascarea oficială a acestor beneficiari din interiorul Republicii Moldova nu are nici o şansă în imediata perspectivă. Aceasta va veni, foarte curând, din exterior, din partea organelor de drept ale statelor civilizate, acolo unde criminalii îşi dosesc identităţile şi proprietăţile jefuite”, se mai spune în declaraţia respectivă.

Prin urmare, conflictul nu este nici pe departe epuizat, în ciuda îndemnurilor făcute de reprezentantul Băncii Naţionale. Şi nici nu pare să fie ultimul.