Mulţi ar dori să cunoască care sunt tainele dinţilor frumoşi. Pentru a avea o dantură sănătoasă şi frumoasă trebuie să cunoaştem că aparatul dentar e supus factorilor de risc încă din perioada embrionară. Aici un rol decisiv îl are mediul şi modul de viaţă al femeii însărcinate. E deosebit de important ca viitoarea mamă să respecte regimul alimentar, să evite stresul şi surmenajul. Dăunătoare sunt infecţiile, intoxicaţiile, fumatul şi unele medicamente. Acestea pot duce la modificări de formă, culoare, volum şi structură a ţesuturilor dure dentare la copil.

În perioada copilăriei o acţiune nefastă asupra dinţilor o pot avea folosirea îndelungată a tetinei (suzetei), obiceiul de a ţine degetul în gură, pixul ori alte obiecte.

O mare influenţă la o aranjare frumoasă şi corectă a dinţilor o are respiraţia nazală şi nu cea orală. De aceea, mama, împreună cu medicul ORL-ist, trebuie să înlăture urgent toate pricinile ce împiedică respiraţia nazală. Dacă la copil e de acum o obişnuinţă de a sta cu guriţa deschisă, e necesar să-i amintim, dar când doarme, singuri să-i închidem guriţa.

Pentru dezvoltarea arcadelor dentare şi îmbunătăţirea salivaţiei ar trebui să dăm copiilor să ronţăie morcovi, covrigi, ciocan de varză. O salivaţie bună e un mediu benefic pentru dinţi.

În perioada adolescentină la fel sunt câteva momente de care trebuie să ţinem cont. În acest interval de vârstă o atenţie şi mai deosebită i se dă alimentaţiei care trebuie să fie cu un conţinut sporit de vitamine, fosfor, calciu şi alte microelemente. Carenţa acestora va acţiona negativ asupra structurii ţesutului dur dentar. Din raţia alimentară a copilului, pe lângă carne, fructe şi legume, nu trebuie să lipsească brânza de vaci, laptele, ouăle, peştele, fasolea. Dulciurile vor fi consumate numai la mesele principale. E bine ca doza de dulciuri necesară pentru o zi să fie repartizată în timpul meselor, niciodată între mese. Vom alege dulciurile mai puţin lipicioase, care stau puţin în contact cu smalţul dentar. Pentru a feri smalţul dentar de acţiunea distrugătoare a acizilor ce se conţin în ceaiul de măceş, sucuri şi băuturi carbogazoase e bine ca acestea să fie băute prin pai.

Fluorul în doză de un 1,0 mg/zi are un rol preventiv al cariei dentare. Dacă ingestia de fluor din alimente şi apa de băut trece pragul spre o intoxicaţie cronică (mai mult de 1,5 mg/zi timp îndelungat) poate apărea fluoroza dentară. Ca rezultat are loc modificarea luciului şi transparenţei smalţului. Fluoroza se manifestă sub forma unor zone albe opace şi neregulate care împânzesc suprafaţa dentară.

O influenţă negativă asupra culorii dinţilor o au şi unele medicamente, cum ar fi citostaticele, supradozarea de vitamina D şi tetraciclina. Ingestia tetraciclinei, în perioada de formare a dintelui, îi dă o culoare specifică galben-maronie. De aceea e contraindicată copiilor până la 13 ani, femeilor însărcinate şi mamelor care alăptează.

Aparatul dentar nu rămâne neafectat şi în cazurile de suprarăcire a organismului, în cazurile de viroze, sinusite, comoţii cerebrale.

Indiscutabilă pentru păstrarea unei danturi sănătoase e şi respectarea igienei cavităţii bucale. O igienă corectă şi sistematică va contribui la înlăturarea plăcii bacteriene care este unul din factorii principali ai cariei dentare şi parodontopatiei.

Mai puţin în faţa calculatorului, dar mai multă mişcare şi jocuri sportive în aer liber va îmbunătăţi fluxul de substanţe nutritive spre parodont şi ţesuturile dure dentare, astfel contribuind la reducerea cariei dentare şi parodontopatiei.

Prin menţinerea integrităţii coroanei dentare şi a unui aspect îngrijit al întregii dentiţii se deschid larg porţile unor relaţii sociale fructuoase care ne înfrumuseţează viaţa.

Svetlana Cojocari, medic stomatolog, OMF Dobrogea