Lupu, Urechean şi Filat recunosc că i-au ordonat Procuraturii Generale să-i fabrice un nou dosar penal lui Iurie Roşca

În ediţia de vineri, 3 septembrie 2010, ziarul proguvernamental „Timpul” publică o pretinsă investigaţie privind cazul planificării tentativei de asasinare a lui Iurie Roşca din noiembrie 2008, în care, printre bănuiţi, au fost identificaţi de anchetă şi câţiva adversari politici înverşunaţi ai liderului creştin-democrat: Serafim Urechean, Valeriu Pasat şi Ion Pleşca, pe care Iurie Roşca i-a acuzat în nenumărate rânduri că ar fi corupţi şi s-ar afla la interferenţa politicului cu lumea interlopă. Nu vom repovesti acest caz scandalos, care s-a produs acum doi ani şi despre care FLUX a scris cu lux de amănunte, ne vom referi doar la afirmaţiile pe care le fac decidenţii de la Procuratura Generală cu referire la dosar. De fapt, aceştia recurg la noi ameninţări la adresa liderului PPCD, încercând prin această metodă să-i intimideze pe membrii şi simpatizanţii acestei formaţiuni politice de opoziţie. Astfel, şeful Secţiei urmărire penală pe cazuri excepţionale a Procuraturii Generale, Cornel Bratunov, face următoarea declaraţie în publicaţia „Timpul”: „Încă nu ştim cu certitudine dacă acest killer a existat sau a fost o înscenare. Aşteptăm rezultatele unor comisii rogatorii din Rusia, după care vom decide dacă reluăm sau nu dosarul. Dacă se va stabili că mărturiile dlui Roşca au fost false, vom porni o urmărire penală în privinţa sa”. Deci, procurorul Bratunov afirmă că Iurie Roşca, cel împotriva căruia, potrivit constatărilor Procuraturii Generale şi ale poliţiei de acum doi ani, se pregătea un atentat, ar urma să fie tras la răspundere penală dacă aceste constatări nu vor fi confirmate astăzi de aceeaşi procuratură.

Iurie Roşca, „vinovat” pentru că nu a fost asasinat

Este un caz ieşit din comun. Unde s-a mai văzut ca ţinta unui asasinat sau, să admitem pentru moment, presupusa ţintă a acestui atentat să fie trasă la răspunde penală? Pentru ce? Pentru că asasinii nu şi-au dus treaba până la capăt? Pentru că procurorii au lăsat acest caz baltă, nedorind să-l elucideze, astfel ca vinovaţii să fie identificaţi şi traşi la răspunde? Sau poate pentru că poliţia şi procuratura au mers pe o pistă falsă, conştient, adică din rea-credinţă, sau din lipsă de profesionism, până la urmă nu contează? Oricare ar fi răspunsul, Iurie Roşca nu poartă nici o vină. Orice persoană cu o minimă pregătire în materie de drept penal înţelege că este vorba de o răfuială politică îndreptată împotriva preşedintelui PPCD.

Să reamintim doar că în după-amiaza zilei de 20 noiembrie 2008 Iurie Roşca a fost contactat, în repetate rânduri, la telefon de un necunoscut. Respectivul, presupusul asasin, l-a informat că a fost tocmit să-l ucidă, însă renunţă la respectiva misiune din motive care nu depind de victimă. Killerul a precizat însă că la Chişinău urmează să vină o altă echipă de la Moscova, menită să-l lichideze pe Iurie Roşca, iar asasinatul este planificat pentru data de 22 noiembrie, în preziua celui de-al XI-lea Congres al PPCD. În acelaşi timp, asasinul i-a cerut lui Iurie Roşca să meargă în apartamentul închiriat de pe bulevardul Moscovei, unde acesta urma să găsească dovezi care probează tentativa de asasinat. De asemenea, liderul PPCD a fost somat să fie discret şi să pregătească o anumită sumă de bani, drept recompensă pentru faptul că a rămas în viaţă.

Iurie Roşca nu a făcut nimic altceva decât să informeze Procuratura Generală şi poliţia despre apelul telefonic primit de la acest presupus killer şi atât. În rest, Procuratura Generală şi poliţia au instrumentat probele la dosar: au mers la apartamentul de pe bulevardul Moscovei, au găsit arma şi scrisoarea lăsată de cel care a susţinut la telefon că a fost angajat să-l asasineze pe Iurie Roşca, ancheta a descifrat convorbirile telefonice şi a constatat că presupusul asasin a mai discutat la telefon cu Urechean, Pleşca şi Pasat.

Ancheta şi nu Iurie Roşca a constat că în acest caz sunt implicaţi Urechean, Pleşca şi Pasat! Iurie Roşca nici nu avea cum să-i pună pe aceştia sub acuzare. Este adevărat că, solicitat de presă, liderul creştin-democrat a comentat concluziile la care a ajuns ancheta şi a admis că cei trei ar putea fi interesaţi de lichidarea sa fizică. Să nu uităm că aceştia au fost implicaţi anterior în scandaluri monstruoase de corupţie, de crimă organizată, iar ex-securistul numărul 1 Pasat şi în unul ce ţine de înaltă trădare de stat. Mai mult, faptul că cineva a admis că anumite persoane, care mai sunt bănuite şi apoi chiar acuzate şi de Procuratură, ar putea fi interesate de lichidarea sa fizică nu poate servi drept pretext pentru punerea respectivei persoane sub învinuire penală.

Să menţionăm că ceea ce a constat ancheta a fost confirmat, cel puţin parţial, de unul dintre cei bănuiţi că ar fi comandat asasinatul. Solicitat de jurnalişti, Ion Pleşca a admis că a discutat cu presupusul killer, doar că ar fi vorbit altceva decât planificarea unui asasinat împotriva lui Roşca.

Lupu, Filat şi Urechean îl ameninţă pe Iurie Roşca din studioul Pro TV

Ziarul „Timpul” a publicat ameninţările procurorului Bratunov la adresa lui Iurie Roşca înaintea desfăşurării referendumului din 5 septembrie. Este evident că acest procuror a făcut respectivele declaraţii ca urmare a indicaţiilor pe care le-au dat guvernanţii, liderii componentelor AIE. Dar iată că după ce s-a aflat că alianţa de guvernământ a înregistrat un eşec zdrobitor în cadrul plebiscitului din 5 septembrie, liderii AIE, furioşi pe toţi cei care s-au opus acestei iniţiate de instaurare a unui regim autoritar în Republica Moldova, inclusiv pe creştin-democratul Iurie Roşca, au recurs ei înşişi la ameninţări împotriva preşedintelui PPCD. Iată un fragment din discuţia purtată de 3 dintre capii AIE în cadrul emisiunii „În Profunzime” de la Pro TV Chişinău de luni, 6 septembrie 2010, a doua zi după referendum: 

„Marian Lupu: - Acum 2 ani, a fost un deputat, care iese la rampă acum, şi a învinuit alţi deputaţi de tentativă de omor. Despre Iurie Roşca este vorba. Atunci, în viaţa politică şi personală nişte interese politice mai deghizate, trebuie să fie văzute. Chiar astăzi am discutat acest subiect şi am ajuns la o concluzie: că timp de o lună de zile, în loc să se vorbească despre referendum, or asta a fost o lovitură foarte puternică, am ajuns la rezultatele de ieri. Subtilităţile trebuie să le vedem.

Vladimir Filat: - Fiindcă am fost şi eu vizat direct în diverse situaţii, nu doar prin Cartea Verde, dar şi cu dosare, deposedări, de o presiune pe care şi domnul Urechean a simţit-o, nu este simplu. Şi poate datorită faptului că am trecut prin acest malaxor, dacă doriţi, eu niciodată nu o să intervin în situaţii în care instituţii ale statului, cu abilităţi foarte concrete trebuie să-şi facă meseria. Or, pentru mine, fără să fie cu supărare, atunci când o parte implicată susţine că Filat nu este implicat, asta înseamnă că eu am procedat absolut corect. În continuare îmi menţin poziţia, la care ţin foarte mult, că la noi în Republica Moldova, construim un stat de drept, un stat în care legea trebuie să fie cea care ia decizii, sau judecă, şi în acest sens avem instituţii. Or funcţiile pe care le deţinem şi eu, şi domnul Ghimpu nu ne permit să ne implicăm în atare procese. Dar putem cere instituţiilor respective să-şi facă meseria. Eu acest lucru l-am făcut în prima zi. Pe mine mă deranjează că emoţiile predomină şi au fost reacţii foarte rapide: au apărut diferiţi consilieri, cu aprecieri şi atacuri…

Serafim Urechean: - Eu nu înţeleg cu ce ocazii, eu trebuia să dau carevai aprecieri unor aberaţii. Eu am trecut prin multe încercări în patru ani, mai ales de la 2005 până la 2009, am fost numai de 50 de ori la Procuratură şi în judecată, cu diferite dosare intentate la comanda tovarăşului Voronin şi eu niciodată nu-mi voi permite să-l învinui pe cineva neavând argumente şi, în general, verdictul îl poate pune numai judecata”.

Iată că Marian Lupu face legătură directă între Iurie Roşca, dosarul penal din 2008 şi eşecul suferit de AIE în cadrul referendumului. Lupu şi-a adus aminte de cazul atentatului planificat împotriva lui Roşca şi insistă ca ancheta să se revină la el, de data aceasta împotriva lui Roşca, ca represalii pentru rezultatul plebiscitului din 5 septembrie 2010.

Acelaşi lucru îl face şi premierul Filat. Deşi pretinde în mod fariseic că el nu dă indicaţii Procuraturii Generale şi Justiţiei, premierul, totuşi, fără ca să-şi dea seama, recunoaşte că a făcut acest lucru. „Or funcţiile pe care le deţinem şi eu, şi domnul Ghimpu nu ne permit să ne implicăm în atare procese. Dar putem cere instituţiilor respective să-şi facă meseria. Eu acest lucru l-am făcut în prima zi”, spune primul ministru. Şi are dreptate pentru că la puţin timp după instalarea de către AIE a noii conduceri a Procuraturii Generale (la propunerea lui Mihai Ghimpu, dar prin votul aceluiaşi Ghimpu, dar şi Filat, Lupu şi Urechean), această instituţie a început persecuţiile împotriva lui Iurie Roşca.

Procuratura liberală perpetuează practicile abuzive ale procuraturii comuniste  

Să ne amintim că la sfârşitul lui 2009 – începutul lui 2010 Procuratura Generală a redeschis două donare penale care au fost intentate împotriva preşedintelui PPCD, Iurie Roşca, de către regimul lui Vladimir Voronin încă în timpul amplelor manifestaţii anticomuniste, organizate de creştin-democraţi în 2002. Procuratura Generală sub guvernarea AIE a reluat falsul fabricat de Procuratura Generală sub guvernarea PCRM precum că în 2002, în timpul unor altercaţii dintre protestatarii anticomunişti şi reprezentaţii forţelor de ordine, Iurie Roşca ar fi maltratat 3 poliţişti (într-un caz - 2 poliţişti, iar în altul - 1). 

Îngrijoraţi de creşterea ponderii electorale a opoziţiei creştin-democrate, guvernanţii recurg la persecuţii împotriva lui Iurie Roşca

Este de aşteptat că, la fel cum s-a întâmplat în prima perioadă a guvernării comuniste din anii 2001-2005, actuala guvernare liberală să declanşeze cu o şi mai mare înverşunare persecuţiile împotriva creştin-democraţilor şi a liderului lor Iurie Roşca. Explicaţia reluării acţiunilor abuzive ale puterii împotriva creştin-democraţilor este creşterea ponderii electorale a PPCD: în cadrul referendumului din 5 septembrie 2010 aproximativ 100 000 de votanţi au răspuns apelului creştin-democraţilor votând împotriva regimului prezidenţial de guvernare şi pronunţându-se în susţinerea republicii parlamentare.