Doar interes, nimic mai mult

Nothing personal – it is only business, asta ne-a sugerat un fruntaş PLDM, Alexandru Tănase, chiar în ajunul referendumului. În politică nu există ceartă, prietenii, a spus el, doar interese. Astfel că interesul (personal) le dictează acum celor patru să ne convingă iarăşi de faptul că în Alianţă totul este ok, că liderii acesteia nu mai pot de grija poporului, că au venit la putere în vederea îndeplinirii misiunii epocale de a ne face pe toţi fericiţi. Atâta că noi, proştii, nu ne-am ridicat la înălţimea aşteptărilor lor. Apropo de certurile din Alianţă. Tot strămoşii latini ne-au jucat festa. Aşa suntem noi, latinii, a conchis Mihai Ghimpu, ne place să ne mai certăm. Dar nu pentru că ar avea ceva de împărţit se ceartă ei, ci pentru că aceste „mici cerţi” sunt provocate special de către unii care vor să distragă atenţia poporului.
Dacă cineva şi-a imaginat că măcar unul dintre liderii coaliţiei de conjunctură îşi va face mea culpa şi va recunoaşte că referendumul a fost o aventură inutilă şi lipsită de sens, a greşit amarnic. Luni seara cei patru au apărut împreună, atenţi, grijulii unii faţă de alţii, de parcă nici nu s-au învinuit, cu doar câteva zile mai devreme, de legături oculte cu structurile mafiote, de distrugerea Alianţei, de acţiuni populiste, etc. Chiar şi cei doi rivali ireconciliabili de mai ieri, Filat şi Lupu, s-au curtat reciproc, s-au compătimit, şi-au oferit unul altuia cuvântul, s-au ascultat cu mare atenţie şi şi-au încuviinţat unul altuia spusele. Nici urmă de orgolii, infatuare sau detestare reciprocă. În acest nou context „geopolitic”, este interesant de urmărit dacă-şi vor avea continuare dezvăluirile lui Sergiu Mocanu, din moment ce miza acestor dezvăluiri au fost alegerile prezidenţiale şi exacerbarea rivalităţilor dintre cei doi aspiranţi fatali la funcţia de preşedinte.

Pierduţi în libertate

Capii Alianţei s-au îmbăţoşat, au devenit duri şi agresivi doar atunci când au început să-i caute pe cei vinovaţi de eşuarea referendumului. Cu aere de mentori ei i-au pus la punct pe moderatorii talk-show-urilor la care au participat in corpore luni, 6 septembrie, indicându-le ce întrebări ar trebui să pună, când să vorbească şi când să-şi ţină gura, în ce consecutivitate să se desfăşoare emisiunea.
În general, ar trebui remarcată prestaţia lamentabilă a moderatorului emisiunii „Politica în direct” de la Moldova 1, care le-a tot cântat în strună celor patru păuni umflaţi în pene şi nici nu a îndrăznit să le pună vreo întrebare incomodă sau să le riposteze acestora când a fost cazul. Astfel, vedem că televiziunea publică rămâne în continuare obedientă potentaţilor zilei, dar şi timorată în faţa celor aflaţi la putere, aşa cum a fost, de fapt întotdeauna. Şi încă un moment, aproape hilar, pe care l-a remarcat mai multă lume în ziua de 5 septembrie. În timp ce alte televiziuni informau, oră de oră, despre desfăşurarea referendumului şi era clar deja că acesta se îndreaptă spre un eşec inevitabil, televiziunea naţională îi dădea zor cu concertele, ca să nu streseze guvernarea, probabil. Mi-am amintit atunci de nişte vremuri mai veci, când mai murea câte un conducător sovietic şi toată lumea îşi dădea seama că a murit, pentru că televiziunea centrală de la Moscova transmitea muzică simfonică, dar oficial nimeni nu se grăbea să anunţe decesul. Dincolo de glume, moderatorul de la Moldova 1 era dator să reacţioneze, mai ales că acesta vine dintr-o organizaţie care veghează la independenţa presei. Reacţia moderatorului era obligatorie, pentru că premierul Vladimir Filat are impresia că ne-a dat prea multă libertate şi, potrivit lui, „ne-am pierdut în această libertate deplină”. Acum mă grăbesc să scriu aceste rânduri, pentru că s-ar putea să nu le mai pot scrie într-un proxim viitor, deoarece premierul a ameninţat cu luarea unor decizii, inclusiv şi în Parlament (corect – inclusiv în Parlament, domnule Filat, dar şi domnule Lupu), până la începerea campaniei electorale, vis-a vis de modul în care presa îşi exercită dreptul de a informa liber cetăţeanul. El a promis chiar sancţionarea celor care nu vor informa corect opinia publică, corect însemnând, de fapt, favorabil guvernanţilor. Bravul apărător al presei independente nu a avut nimic de reproşat în legătură cu aceasta, doar s-a interesat dacă deciziile respective vor viza numai Codul electoral sau şi alte acte normative. Tot Filat s-a arătat nemulţumit de faptul că presa îşi permite să întrebe guvernanţii de ce nu au făcut cutarea sau cutare lucru, adică îi arată pe aceştia într-o postură mai puţin favorabilă. El le-a sugerat ziariştilor că ar fi cazul să scoată în evidenţă partea pozitivă a lucrurilor. De asemenea, în opinia lui Filat, presa nu s-a implicat suficient în campania de promovare a referendumului, deci o parte din vina pentru eşuarea acestuia i-ar reveni anume presei.
Mai mult, Ghimpu şi Urechean au declarat, fără echivoc, că vina pentru invalidarea rezultatelor referendumului o poartă în mare măsură televiziunea publică, pentru că nu i-a arătat suficient de des pe cei patru la televizor. De altfel, aceasta este o „tragedie personală” mai veche a interimarului care s-ar vrea arătat la televizor 24 de ore din 24, iar cei de la Moldova 1 nu-i urmăresc şi nu-i reflectă, cu suficientă perseverenţă, activitatea prezidenţială. De aceea, preşedintele este uneori trist şi abătut.
În general, impresia este că unele instituţii media se poartă cu aceşti politicieni care au ieşit pleoştiţi rău de tot din aventura lor iresponsabilă şi costisitoare (dar care, iată, au şi apucat prăjina trecând iute la atac), aşa cum te porţi cu un copil care şi-a udat un pic pantalonii, dar îl menajezi şi nu-i spui nimic, pentru că de emoţie i-ar uda şi mai tare.

Referendumul a eşuat din cauza poporului, a comuniştilor şi a sondajelor

Dar să dăm lista completă a celor care au pus pe brânci referendumul şi, astfel, au dat cu piciorul în propria fericire. Sigur că, după cum am mai spus, marele perdant, dar şi marele vinovat este poporul care nu a înţeles ce şansă istorică i se oferă, nu a dat dovadă de patriotism şi de suficientă dragoste pentru cei patru conducători. Principala vină a electoratului este că nu s-a comportat aşa cum au indicat sondajele în care guvernanţii au avut toată încrederea. Deci, şi sondajele sunt de vină. Însă Urechean, generos cum este, ar fi gata să treacă cu vederea această greşeală impardonabilă a alegătorilor, dacă aceştia îşi vor presăra cenuşă pe creştet şi-i vor da mai multe voturi la alegerile viitoare. Şi – culmea cinismului! – liderul AMN a constatat cu nonşalanţă că poporul a ratat şansa de a economisi nişte bani.
De asemenea, vinovaţi sunt şi comuniştii care şi-au argumentat mai bine poziţia anti-referendum în faţa alegătorilor şi au ieşit cu un mesaj mai clar şi mai explicit. Precizez, nu este concluzia mea; ci a şefilor partidelor care au fost puse la respect de către electorat.
Aici aş vrea să fac o atenţionare, nu ştiu exact pentru cine, poate chiar pentru Procuratura Generală. Tot în cadrul unui talk-show de luni seara, premierul Republicii Moldova; Vlad Filat, a afirmat, cu referire la comunişti: „Eu le-am mai zis odată (în aprilie, 2009 – n.n.) să nu se grăbească să triumfe şi să bea şampanie!..” Ne amintim bine că atunci, după acest avertisment, a urmat devastarea Parlamentului şi Preşedinţiei. Ce o fi având în vedere acum domnul Filat?
Preşedintele interimar, Mihai Ghimpu, a mai avut o revelaţie – pragul de participare a fost prea mare! Practica europeană nu prevede acest prag, a spus el. Urmând logica lui Ghimpu, dacă s-ar fi recurs la eliminarea totală a pragului de validare, ar fi fost suficienţi trei alegători ca să le iasă pasienţa celor patru: unul să voteze PENTRU, altul – ÎMPOTRIVĂ, iar cel de-al treilea să boicoteze ţi atunci referendumul ar fi avut succes.

AIE nu are ce-şi reproşa

În concluzie, liderii AIE nu prea au ce-şi reproşa, pentru că au fost identificaţi destui vinovaţi pentru referendumul ratat. Mai mult, Filat a afirmat că referendumul a fost o acţiune necesară. El a reuşit să demonstreze „pe interior şi pe exterior, la nivel de act al guvernării” reuşita organizării unui „scrutin electoral” în premieră. Frumoasă exprimare! Acum mă gândesc că poate referendumul ar fi avut o şansă, dacă unii lideri ai Alianţei nu s-ar fi complăcut în utilizarea unui limbaj afectat, lipsit de fond şi de sens, pentru a părea, probabil, mai sofisticaţi şi mai inteligenţi. În general, preţiozitatea este ceea ce-i uneşte pe cei doi aspiranţi rataţi la preşedinţie, Lupu şi Filat, care de la un timp se întrec în tot felul de elucubraţii stilistice. Nu comentez, doar citez: „Primul reproş este calitatea actului nostru…” (de la Lupu citire).
Şi o ultimă observaţie cu privire la emisiunea „În profunzime” din seara zilei de luni, 6 septembrie, la care au participat capii coaliţiei care ne guvernează. Impozantul democrat Marian Lupu  friza pe alocuri indecenţa atunci când i se adresa, cu inconfundabilul său accent dâmboviţean, delicatei prezentatoare de la PRO TV: „Nu te uita cu atâta mirare la mine!”. Ziarista se minuna sincer, probabil, de năstruşniciile debitate de Lupu, aşa cum s-a mirat şi eternul candidat la preşedinţie de festa pe care i-a jucat-o electoratul. No comment şi citez în continuare: „Lorena, îţi spun eu, ascultă-mă, te rog … Tu te uiţi cu aşa mirare, cu ochi mari şi naivi, dar nu eşti aşa…”
Mă ţin de cuvânt şi nu comentez.