Dragă Liderică! Mai pune-ţi haiducii şi „haiducesele” şi la învăţătură, nu numai la chiuitură! Aminteşte-ţi de poezia lui Vasile Leviţchi: „Şi orice cuvânt mutilat e o rană adâncă a mea. Şi orice cuvânt schilodit se tânguie-n sufletul meu…

Valentin MÂNDÂCANU

1699. Organizaţie serioasă nu poate exista cu oameni fără ştiinţă, fără pregătire temeinică, cu oameni a căror ştiinţă nu ajunge nici la corectitudinea gramaticală. Asemenea oameni pot fi şi ei buni de ceva, dar nu la conducerea şi organizarea unui stat.

Mihai EMINESCU

1700. În efortul de combatere a minciunii şi ignoranţei, este necesar curajul de a spune adevărul, inteligenţa de a-l recunoaşte, arta de a-l face utilizabil, judecata îndestulătoare pentru a-i alege pe cei în mâinile cărora adevărul devine eficace.

Bertolt BRECHT, poet şi dramaturg german (1898-1956)

1701. Dacă noi, românii basarabeni, am rezistat, dacă nu s-a reuşit să fim asimilaţi în perioada 1812-1918, dacă n-am fost asimilaţi folosindu-se toate mijloacele pentru dispariţia noastră ca parte a poporului român în perioada de după 1940-1944, dacă am dispus de energie naţională şi am ajuns până în prezent, înseamnă că vom repeta în miniatură ceea ce s-a întâmplat cu poporul român în genere, care a fost şi rămâne o enigmă pentru cei care nu ne cunosc.

Prof. acad. Alexandru MOŞANU, în „Revista Română”, iulie 2002

Notă. Tot acolo, Al. Moşanu face o remarcă de-a dreptul zguduitoare:

Şcoala sovietică, în general, avea misiunea de a întuneca minţile, nu de a le lumina. Cine poate afirma contrariul?

1702. Cuvintele sunt foarte asemănătoare cu fiinţele. Ele sunt chiar fiinţe. Să nu jignim, să nu schilodim, să nu agresăm aceste fiinţe fragile care sunt tezaurul nostru dăruit de Dumnezeu.

Nichita STĂNESCU

1703. Vreau să fiu îngropat la Iaşi, în ţărâna poporului meu. Şi mai vreau să înţeleagă toţi că România şi Basarabia, Basarabia şi România sunt acelaşi pământ.

Victor CIUTAC, în LA, 5.II.2009

1704. Doar viaţa pe care o trăim pentru alţii este o viaţă ce merită să fie trăită.

Albert EINSTEIN (românii pronunţă: ainştain), fizician şi matematician (1874-1955). Creatorul teoriei relativităţii. Premiul Nobel

1705. Au doară pentru aceea şi-au vărsat străbunii noştri şi noi sângele pe altarul apărării limbii, ca pe urmă să o îmbrăcăm în trenţele de buchii chirilice, în care apoi nime nu o mai poate cunoaşte că este românească? De aşa ceva ne-a ferit Dumnezeu. ROMÂNII AŞTEAPTĂ CU SETE SOSIREA ZILEI ÎN CARE SĂ PROCLAMĂM LEPĂDAREA BUCHIILOR ŞI INTRODUCEREA LITERELOR ROMÂNEŞTI.

Aron PUMNUL, lingvist şi istoric român (1818-1866), profesor la liceul german din Cernăuţi, unde l-a avut elev pe Mihai Eminescu.

1706. Am văzut în redacţia noastră, şi nu o singură dată, pe acest preot tânăr şi voinic, cu o blândă faţă ca a sfinţilor din icoanele de odinioară. Şi pe el îl adusese la noi un singur gând (…): acela de a găsi cărţi, de a cunoaşte pe cărturari, de a vorbi cu dânşii despre scrisul românesc vechi şi nou şi despre toate amintirile comune, de atâtea veacuri, de toate veacurile afară de unul (…). Rareori am văzut (…) un om mai îndrăgit de acea vădire a tot ce avem mai bun în suflet, care e scrisul nostru. (…) Despre evlavia lui Mateevici pentru limba română: Avea o plăcere evidentă să se rostească în silabele ei iubite.

Nicolae IORGA despre Alexe MATEEVICI

1707. Naţionalismul lui Eminescu, urmat de cel al lui Octavian Goga, cât şi de cel al poporului român în marea lui majoritate, nu înseamnă altceva decât patriotism împotriva veneticilor care ne-au invadat ţara cu gândul ascuns de a ne o fărâmiţa apoi pe etnii.

Nicolae LUPAN. Însemnări de desţărat. Bruxelles, 2001

1708. Adesea vorbesc înflăcărat despre cultură cei lipsiţi de cultură.

Gheorghe RACOVIŢĂ. Darurile înţelepciunii. Chişinău, 2006

Între ACASĂ şi ACASĂ de Valentin Mândâcanu