- În una dintre ultimele sale declaraţii, liderul PD, Marian Lupu, a îndemnat electoratul să-l aleagă pe el preşedinte de ţară pentru că el, dacă va ajunge în acest post, va dizolva Parlamentul şi va anunţa data alegerilor parlamentare anticipate. Mai mulţi comentatori politici au constatat, pornind de la această declaraţie, că partidele liberale din arcul guvernamental, prin persoana preşedintelui interimar Mihai Ghimpu, lider al Partidului Liberal şi preşedinte al Legislativului, nu intenţionează să dizolve Parlamentul şi să anunţe data alegerilor parlamentare anticipate, chiar dacă referendumul constituţional se va desfăşura cu succes şi mai apoi va fi ales prin vot direct un nou şef de stat. Adică, se va menţine actuala garnitură guvernamentală şi parlamentară, doar cu un nou şef de stat. Credeţi că este realist acest scenariu?

- Această declaraţie a domnului Lupu este destul de stranie, fiindcă ştim că Partidul Democrat a insistat, şi domnia sa a spus foarte clar că există o înţelegere cu partenerii externi ai Republicii Moldova ca după referendum, alegerile prezidenţiale să aibă loc concomitent cu alegerile parlamentare. Este adevărat, am aflat şi eu din alte surse, că totuşi unele componente ale alianţei de guvernământ se gândesc să nu mai dizolve Parlamentul, pentru că lor nu le convine ca alegerile parlamentare anticipate să aibă loc concomitent cu cele prezidenţiale. Declaraţia lui Lupu confirmă că astfel de abordări persistă şi asta este destul de îngrijorător.

AIE a ajuns o epavă

Eu consider că alegerile parlamentare anticipate trebuie să aibă loc concomitent cu cele prezidenţiale. Chiar dacă Marian Lupu ar fi ales preşedinte, nu văd cum, în această situaţie, Partidul Liberal Democrat va accepta ca liderul acestei formaţiuni, Vlad Filat, după ce eventual ar fi fost învins de Marian Lupu, să rămână prim-ministru, în situaţia în care Parlamentul este nefuncţional, iar fracţiunea PLDM ar fi demoralizată de un asemenea insucces electoral. Nu-mi pot imagina un astfel de scenariu. Şi invers. Nu-mi pot imagina ce se poate întâmpla dacă cursa prezidenţială va fi câştigată de Vlad Filat, care ar deveni preşedinte de ţară. Respectiv, acesta va trebui să renunţe la funcţia de prim-ministru. Deci, va trebui ales un nou prim-ministru, o nouă garnitură guvernamentală. AIE a ajuns astăzi o epavă. Nu-mi pot imagina că această epavă este în stare să identifice şi să numească un nou premier. Şi cine va dori să fie în această situaţie prim-ministru, un kamikaze care ştie că nu are spatele asigurat de o majoritate parlamentară, de un Parlament funcţional?

Amânarea datei dizolvării Parlamentului şi anunţării alegerilor parlamentare anticipate va avea efecte extrem de grave

Din aceste considerente, mie mi se pare că toate aceste discuţii sunt pură retorică şi nu au la bază o estimare cu privire la faptul ce se poate întâmpla dacă alegerile parlamentare vor fi decalate de cele prezidenţiale. Cred că haosul în societate va creşte şi mai mult. Preşedintele ţării va avea aceleaşi împuterniciri. Guvernul va fi unul slab, Parlamentul nefuncţional, iar Partidul Comuniştilor ar câştiga extrem de mult în imagine şi va deveni mult mai agresiv, va fi îndreptăţit să cheme la nesupunere civică. Mie acest scenariu mi se pare fantasmagoric, dar şi periculos. Eu nu cred că ei, cei din AIE, nu înţeleg că jocurile cu amânarea dizolvării Parlamentului vor avea efecte extrem de negative. Nu vorbesc de imaginea externă. Ei înşişi recunosc că au avut o înţelegere cu partenerii europeni ca alegerile să se desfăşoare concomitent.

Părerea mea este că ideea decalării şi amânării alegerilor anticipate parlamentare de cele prezidenţiale este una ademenitoare pentru guvernanţi, dar tot ei înţeleg că este şi extrem de periculoasă.

Trei candidaţi cu şanse reale la alegerile prezidenţiale: Lupu, Filat şi un comunist

 - Domnule Boţan, aţi dat acum numele unor lideri politici care ar avea şanse reale să câştige alegerile prezidenţiale: Marian Lupu şi Vladimir Filat …

- Eu nu-l scot din joc nici pe eventualul candidat al Partidului Comuniştilor.

- Pe care nu-l cunoaştem şi ne este greu chiar să ghicim cine ar putea fi.

- Nu ştim cine va fi, dar ne putem lesne da seama că PCRM, care are 30 la sută din electorat, poate atrage o bună parte dintre cei indecişi. Scandalurile răsunătoare care zdruncină din temelii AIE sunt iarăşi în avantajul comuniştilor.

- Domnule Boţan, vă propun acum să creionăm traseul pe care ar urma să-l parcurgă Republica Moldova în vederea depăşirii crizei politice, traseu care a fost stabilit prin deciziile actualei majorităţi parlamentare. La 5 septembrie 2010 va avea loc referendumul la care s-ar putea decide modificarea Constituţiei în vederea alegerii şefului statului prin vot direct, nu de către Parlament. Este necesar ca la referendum să se prezinte cel puţin o treime din alegătorii incluşi în listele electorale, iar 50% + 1 vot dintre aceştia să voteze „pentru” modificarea Constituţiei. Rezultatul referendumului va fi mai apoi validat de Curtea Constituţională fără a mai fi aprobat şi de către Parlament. Ca rezultat, textul Constituţiei va fi modificat doar cu votul a cel puţin 15 la sută din electorat.

- Acest scenariu poate avea loc, în principiu, asta se poate întâmpla. Eu sper să nu se întâmple. Am fost printre cei care s-au opus cu toată puterea acestei iniţiative. Dar după ce la 5 mai 2010 Curtea Constituţională a dat undă verde acestei abordări, în calitate de cetăţean al Republicii Moldova nu pot decât să mă conformez respectivei decizii. (Curtea a interpretat textul constituţional stabilind că în cazul revizuirii Legii supreme prin referendum, nu mai este necesar ca modificările să fie trecute prin Parlament şi adoptate cu votul a două treimi din deputaţi - n.r.) Consider că acest precedent este unul extrem de periculos pentru Republica Moldova. M-am documentat asupra procedurii de modificare a constituţiei în ţările Uniunii Europene şi am ajuns la constatarea că acolo referendumurile se organizează doar pentru confirmarea sau suspendarea deciziilor privind modificarea constituţiei adoptate de către parlamentele ţărilor respective. Această chestiune este prea importantă pentru societăţile occidentale, care nu admit o abordare simplistă a procedurii de amendare a constituţiei. Din păcate, în Republica Moldova acest lucru s-a întâmplat.

Aş vrea să trecem peste această cumpănă, după care să se stabilizeze situaţia din Republica Moldova şi să se revină la perfecţionarea normelor constituţionale şi, în mod special, a procedurilor de modificare a textului constituţional.

Modul în care se urmăreşte astăzi modificarea Constituţiei creează un precedent care, dacă cumva se întâmplă că revină comuniştii la guvernare, poate avea consecinţe imprevizibile. Eu nu ştiu ce ar putea să-i oprească pe comunişti să se folosească de precedentele pe care le-a creat această Alianţă pentru Integrare Europeană. Comuniştii vor atât cadru juridic, cât şi acoperire morală totală ca să facă tot ceea ce-şi doresc din Constituţie cu votul a doar a 15-16 la sută din electorat. La disciplina care îi caracterizează pe comunişti, eu nu ştiu cine ar putea să li se opună. Poate doar bunul-simţ ar putea să-i împiedice să recroiască Constituţia după bunul lor plac. E un lucru foarte trist.

- Domnule Igor Boţan, vă mulţumesc mult pentru acest interviu.