Dezvoltarea democraţiei şi fortificarea instituţiilor statului de drept se face prin instrumente democratice şi cu respectarea spiritului şi literei legii, dar şi a procedurilor legale în vigoare. Recurgerea la metode revoluţionare este periculoasă, dar şi condamnabilă în situaţiile în care există deja o bază solidă pentru dezvoltarea statului de drept şi democratic. Logica revoluţionară poate servi cauza democraţiei numai atunci când are loc înlăturarea unui regim antidemocratic. În situaţia Republicii Moldova, care, dincolo de disfuncţiile bine cunoscute, este o democraţie, orice revizuire a bazelor statului prin metode anticonstituţionale (bazate pe logica revoluţionară) este riscantă. Asemenea fapte se constituie în precedente periculoase. Dacă experimentul AIE cu referendumul va fi dus până la finalul râvnit, vom avea un precedent periculos, la care ar putea reveni pe viitor şi alte forţe politice dornice să profite pe termen scurt de anumite conjuncturi, precum procedează astăzi puterea politică de la Chişinău.

Cum poate fi revizuită Constituţia Republicii Moldova în mod legal?

Constituţia este Legea Supremă a Republicii Moldova. Nici o prevedere din orice act normativ adoptat de organele statului nu are valoare juridică dacă contravine Constituţiei (art. 7). În spiritul principiului statului de drept, care consacră supremaţia legii, toţi subiecţii care acţionează în spaţiul de aplicare a Constituţiei Republicii Moldova sunt obligaţi să respecte cu stricteţe prevederile acesteia, fie că este vorba de persoane private sau de autorităţi şi instituţii publice. Aceasta se referă şi la cazurile în care se doreşte revizuirea unor prevederi din Constituţie.

Legea Fundamentală a Republicii Moldova stabileşte expres cum pot fi revizuite prevederile sale: ea menţionează lista exhaustiva a categoriilor de subiecţi în drept să iniţieze procedura de revizuire a Constituţiei, precum şi procedura de revizuire propriu-zisă.

Iniţiativa de revizuire a Constituţiei

Potrivit alineatului (1) al articolului 141 din Constituţie, revizuirea acesteia poate fi iniţiată de:

a) un număr de cel puţin 200 000 de cetăţeni ai Republicii Moldova cu drept de vot. Cetăţeni care iniţiază revizuirea Constituţiei trebuie să provină din cel puţin jumătate din unităţile administrativ-teritoriale de nivelul doi, iar în fiecare din ele trebuie să fie înregistrate cel puţin 20 000 de semnături în sprijinul acestei iniţiative;

b) un număr de cel puţin o treime de deputaţi în Parlament;

c) Guvern.

Procedura de revizuire a Constituţiei

Procedura de revizuire a Constituţiei este prevăzută în două articole ale acesteia, şi anume art. 141, alin (2) şi art. 143.

Alineatul (2) al articolului 141 din Constituţie prevede:

“Proiectele de legi constituţionale vor fi prezentate Parlamentului numai împreună cu avizul Curţii Constituţionale, adoptat cu votul a cel puţin 4 judecători.”

Articolul 143 stabileşte următoarele:

„(1) Parlamentul este în drept să adopte o lege cu privire la modificarea Constituţiei după cel puţin 6 luni de la data prezentării iniţiativei corespunzătoare. Legea se adoptă cu votul a două treimi din deputaţi.

(2) Dacă, de la prezentarea iniţiativei cu privire la modificarea Constituţiei, Parlamentul nu a adoptat timp de un an legea constituţională corespunzătoare, propunerea se consideră nulă.”

Aşadar, procedura de revizuire a Constituţiei în Republica Moldova este următoarea:

1) Pentru început va fi elaborat textul proiectului de lege pentru modificarea Constituţiei, cu respectarea exigenţelor de tehnică juridică;

2) Al doilea pas constă în iniţierea propriu-zisă a revizuirii de către:

a) Cetăţeni (cetăţenii Republicii Moldova care iniţiază revizuirea trebuie sa constituie un număr de cel puţin 200 000, să provină din cel puţin jumătate din numărul total de unităţi administrativ-teritoriale de nivelul doi (în acest moment raioanele, UTAG şi mun. Chişinău), iar in fiecare dintre aceste unităţi administrativ-teritoriale trebuie să fie înregistrate minimum 20 000 de semnături în sprijinul proiectului de lege respectiv);

b) deputaţi (deputaţii în Parlament care semnează proiectul de lege pentru modificarea Constituţiei trebuie să fie la număr cel puţin o treime din numărul total de 101);

c) Guvern (Guvernul poate iniţia această procedură prin aprobarea proiectului de lege pentru modificarea Constituţiei prin Hotărâre de Guvern).

3) După semnarea proiectului (de către minimum 200 000 cetăţeni sau 1/3 din deputaţi) sau, după caz, aprobarea acestuia (prin hotărâre de Guvern dacă Guvernul iniţiază procedura), textul iniţiativei este depus la Curtea Constituţională, urmând ca singura autoritate de jurisdicţie constituţională să îl examineze şi să emită pe marginea lui un aviz.

4) Împreună cu avizul Curţii Constituţionale, iniţiativa de revizuire a Constituţiei se depune la Parlament. Legislativul poate să adopte această lege după şase luni din momentul prezentării acesteia în Parlament (împreună cu avizul Curţii Constituţionale). După expirarea termenului de şase luni de la depunerea iniţiativei în Parlament, Legislativul are la dispoziţie un an, termen în care poate adopta proiectul de lege pentru modificarea Constituţiei. Regulamentul Parlamentului stabileşte că dezbaterea şi votarea de către Parlament a proiectelor de lege pentru modificarea Constituţiei se face în trei lecturi. Legea constituţională intră în vigoare, de regulă, la o dată indicată în textul legii respective. Stabilirea acestei date depinde de perioada de timp necesară pentru tranziţia spre noile realităţi juridice care stau la fundamentul statului.

Din cele menţionate mai sus desprindem următoarele elemente obligatorii ale procedurii de revizuire a Constituţiei Republicii Moldova:

1) Iniţiativa legislativă semnată sau aprobată în modul şi de către subiecţii stabiliţi;

2) Înaintarea iniţiativei la Curtea Constituţională pentru obţinerea avizului;

3) Depunerea proiectului de lege pentru modificarea Constituţiei în Parlament împreună cu avizul Curţii Constituţionale;

4) Dezbaterea şi votarea (DOAR) în Parlament a proiectului de lege pentru modificarea Constituţiei.

O altă procedură legală şi constituţională de revizuire a Constituţiei Republicii Moldova nu există şi nu poate fi acceptată de cei care rămân fideli ideii de democraţie şi celei de stat de drept.

Calea pe care intenţionează să pornească actuala majoritate parlamentară pentru a modifica unele prevederi din Constituţia Republicii Moldova este, în primul rând, neclară pentru public, iar, în al doilea rând, prin ceea ce a fost deja declarat ca fiind „foaia de parcurs” a ”reformei constituţionale”, diferă substanţial de procedura legitimă instituită în acest scop prin Legea Supremă.

Experţii de la Asociaţia pentru Democraţie Participativă (ADEPT) menţionează că la 18 iunie 2010, Parlamentul a adoptat modificări şi completări în Codul electoral, inclusiv cu privire la referendumul republican constituţional:

· s-a stabilit că referendumului republican poate fi supusă şi revizuirea Constituţiei Republicii Moldova (art.146);

· este micşorat termenul de restricţie pentru desfăşurarea referendumului republican: de la 120 de zile la 60 de zile înainte sau după ziua desfăşurării alegerilor parlamentare şi locale generale (art.145);

· a fost redus pragul de participare la referendumul constituţional (art.171): de la 3/5 la 1/3 din numărul alegătorilor (persoanelor înscrise în listele electorale);

· a fost redus numărul de voturi necesar pentru ca hotărârea (legea) supusă referendumului să fie considerată adoptată (art.168): de la 1/2 din numărul total al alegătorilor la majoritatea alegătorilor care au participat la referendum (vezi: http://www.e-democracy.md/elections/referendum/2010/).

Potrivit aceleiaşi surse, după desfăşurarea referendumului, rezultatele acestuia urmează a fi confirmate de Curtea Constituţională în termen de 10 zile de la primirea actelor de la CEC, iar în cazul în care Legea supusă referendumului constituţional este adoptată, aceasta devine lege constituţională şi intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial.

Daca experţii ADEPT au sesizat exact intenţia actualei puteri politice, constatăm că partidele din actuala majoritate parlamentară au pus la cale operarea de modificări în Constituţie prin metode neconstituţionale. Legea Supremă a Republicii Moldova stabileşte, precum s-a văzut mai sus, o procedură strictă şi explicită. Din textul Constituţiei nu se poate deduce în nici un fel că ar fi posibile unele derogări de la procedura constituţională existentă.

Aşadar, puterea politică de la Chişinău intenţionează să modifice norma fundamentală din Constituţie, care se referă la procedura de alegere a şefului statului, în următoarele etape:

- desfăşurarea unui referendum pe care guvernarea îl numeşte „constituţional”, în cadrul căruia, cetăţenii cu drept de vot sunt chemaţi la urne pentru a vota „PENTRU” sau „ÎMPOTRIVA” unui proiect de „Lege pentru modificarea articolului 78 din Constituţia Republicii Moldova”;

- rezultatele referendumului urmează a fi confirmate de Curtea Constituţională. În cazul în care Curtea Constituţională constată faptul adoptării prin referendum a acestei legi constituţionale, constatarea respectivă serveşte drept temei pentru recunoaşterea faptului că textul proiectului respectiv devine lege constituţională şi intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial.

Discrepanţa dintre metoda aleasă de actuala putere politică, pe de o parte, şi procedura prestabilită de Constituţie în vederea revizuirii normelor Legii Supreme, pe de altă parte, este evidentă.

Suntem conştienţi că apologeţii AIE s-ar putea prevala de unele prevederi din Constituţie referitoare la faptul că „Suveranitatea naţională aparţine poporului Republicii Moldova, care o exercită în mod direct şi prin organele sale reprezentative…” (art. 2, alin. (1) din Constituţie). Dar, acelaşi articol, completează ideea citată în acest alineat prin următoarea precizare: „în formele stabilite de Constituţie”. Iar forma stabilită de Constituţie, în cazul de faţă vorbim despre procedura de revizuire a prevederilor Legii Supreme, este prevăzută expres în articolele 141 – 143. Aşadar, invocarea de către AIE a argumentului că poporul este chemat sa-şi exercite suveranitatea în mod direct la referendumul din 5 septembrie 2009, nu este pertinentă.

În această problemă s-a pronunţat şi Curtea Constituţională a Republicii Moldova. Prin hotărârea sa nr. 57 din 03.11.1999, Curtea a stabilit că: „Constituţia Republicii Moldova poate fi revizuită numai de către Parlament, direct sau prin declararea de către acesta a unui referendum, în condiţiile respectării procedurii prevăzute de art. 66 lit. b), dispoziţiilor art. 75, 141, 142 şi 143 din Constituţie.”

O altă gafă a alianţei constă în faptul că aceasta s-a prevalat de o serie de reguli noi, croite în pripă şi la comandă, introduse recent în Codul electoral. AIE se conduce în prezent de noile prevederi din legea electorală şi ignoră Constituţia. Situaţia respectivă este gravă şi violează ideea statului de drept, deoarece articolul 7 din Constituţie dispune că „nici o lege şi nici un alt act juridic care contravine prevederilor Constituţiei nu are putere juridică”. Una dintre „inovaţiunile” introduse de puterea actuală în Codul electoral constă în faptul că un referendum declarat ”referendum constituţional” se consideră valabil dacă la urne se prezintă cel puţin o treime din numărul total de alegători înscrişi în listele electorale, iar chestiunea supusă referendumului se consideră adoptată dacă în acest sens se pronunţă jumătate plus unu dintre cei care au participat la votare. Mai mult, noile completări ale Codului electoral introduc o procedură suplimentară de revizuire a Constituţiei. Această nouă procedură nu cadrează cu spiritul Constituţiei. Faptul că recent Curtea Constituţională a refuzat examinarea unei sesizări care pun în dezbatere această problemă pare a fi simptomatic şi ne îngrijorează.

Din punctul nostru de vedere, această prevedere din Codul electoral (act normativ inferior Constituţiei) încalcă Legea Supremă a Republicii Moldova şi contravine principiului statului de drept, or, la alineatul (2) al articolului 2 din Constituţie este prevăzut că „Nici o persoană particulară, nici o parte din popor, nici un grup social, nici un partid politic sau o altă formaţiune obştească nu poate exercita puterea de stat în nume propriu. Uzurparea puterii de stat constituie cea mai gravă crimă împotriva poporului.” Încercarea AIE, prin atragerea unei părţi din popor, de a recroi după ambiţiile de moment ale unora dintre liderii săi bazele statului nostru, poate fi calificată drept exercitare a suveranităţii de stat în nume propriu (uzurpare a puterii de stat). Acest fapt rezultă şi din felul în care este formulat în buletinul de vot temeiul revizuirii Constituţiei prin referendum, şi anume: „Noi, poporul Republicii Moldova, exercitând în mod direct suveranitatea naţională şi dreptul nostru de a participa nemijlocit la administrarea treburilor publice, exprimându-ne voinţa asupra problemei ce ţine de modul de alegere a Preşedintelui Republicii Moldova, în temeiul art. 2, art. 39 şi art. 75 din Constituţie, adoptăm prezenta lege.” Deci, în accepţiunea gânditorilor din AIE, este suficient ca doar o treime din popor să se prezinte la urne, pentru ca ei să proclame că întregul popor şi-a exercitat în mod direct suveranitatea, pronunţându-se într-un fel sau altul în chestiunea supusă referendumului.

Dacă AIE va aplica până la capăt scenariul său neconstituţional, ne vom pomeni în situaţia în care în Republica Moldova, câteva partide politice, care au reuşit să seducă o parte din popor, au încercat să exercite suveranitatea naţională în nume propriu. Dacă societatea nu va respinge această tentativă, ţara noastră va avea la activ un precedent care ar putea fi utilizat oricând, de orice grupare care, în virtutea anumitor circumstanţe (dispunerea de pârghii administrative şi propagandistice) şi conducându-se de ambiţii de moment, îşi va dori o nouă recroire a aceloraşi sau poate şi a altor prevederi din Legea Supremă. Dacă liderii AIE nu urmăresc dinamitarea stabilităţii şi a păcii în Republica Moldova, aceştia trebuie să facă dovada unei înalte responsabilităţi şi să supună votului parlamentar, cu respectarea tuturor normelor constituţionale, chestiunea procedurii de alegere a şefului statului.

Ghenadie VACULOVSCHI