Anterior, o declaraţie similară a făcut şi şeful PD, Marian Lupu, care a insistat asupra faptului că până la 70 la sută din bugetul Republicii Moldova la moment reprezintă resurse împrumutate din exterior, sub formă de granturi şi credite. Mai mult, acesta a precizat că informaţiile i-au fost furnizate chiar din interiorul Alianţei, de către ministrul finanţelor, Veaceslav Negruţă. La rândul său, Negruţă a calificat declaraţia lui Lupu drept una emotivă, afirmând că l-a luat gura pe dinainte. Ministrul finanţelor a precizat că creditele şi granturile constituie 28 la sută din bugetul de stat. Însă ponderea surselor externe în bugetul public naţional este de 18%, a mai spus el.

Sâmbătă, 14 august, premierul Vladimir Filat a fost rugat să se expună în chestiunea dată într-o emisiune la Radio Vocea Basarabiei. În maniera sa de om care stă deasupra tuturor şi emite sentinţe, acesta a spus că este vorba de enunţarea unor cifre eronate de către nişte oameni care au cu totul altă menire în ţara asta: nu să dezinformeze, dar să informeze obiectiv. Eu le pun pe contul necunoaşterii şi neprofesionalismului, pentru că ar fi foarte grav dacă ar fi rea credinţă, a mai afirmat Filat.
Potrivit premierului, bugetul pentru 2010 prevede resurse creditare, inclusiv donaţii, în proporţie de 18 la sută. La ora actuală, în raportul pentru primele 7 luni de zile, avem o pondere de 12 la sută a resurselor creditare, a spus el. Vladimir Filat a mai precizat că 52 la sută din banii atraşi din exterior sunt donaţii, restul reprezentând creditul de aproximativ 590 de milioane de dolari acordat de FMI, care va veni în etape, într-o perioadă de trei ani de zile, urmând să fie rambursată într-o perioadă de maxim 10 ani, dar şi proiecte de realizare a drumurilor, care vor fi achitate inclusiv din contul fondului rutier, credite concesionale de dezvoltare a proiectelor de infrastructură.
Filat a mai opinat că Ghimpu ar fi trebuit să-l întrebe pe Băsescu cât reprezintă la ora actuală împrumuturile externe în structura bugetului României, prin prisma acordului semnat cu FMI şi atunci ar fi putut vedea că noi suntem mult mai performanţi în acest sens.

Solicitat de noi, preşedintele Comisiei parlamentare pentru economie, buget şi finanţe, Veaceslav Ioniţă, a precizat că dacă utilizăm noţiunea de buget public naţional, acesta înseamnă, de fapt, totalitatea mijloacelor financiare colectate de ţara noastră şi se constituie din bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale, bugetul asigurărilor medicale şi bugetul autorităţilor publice locale. El a fost prognozat anul acesta la 25 de miliarde de lei, dar va ajunge, probabil, la aproximativ 26,5 miliarde. Ioniţă a menţionat că bugetul public se constituie în proporţie de aproape 80 de procente din plata asigurărilor sociale, asigurărilor medicale, taxa pe valoare adăugată, impozitul pe venit, taxe locale şi alte plăţi. Cheltuielile vor fi ceva mai mari decât veniturile, a spus economistul, ajungând la aproximativ 30 de miliarde de dolari, iar deficitul este acoperit fie din împrumuturi interne, de la instituţiile bancare, fie din împrumuturi externe. Deficitul bugetar, planificat iniţial de 4,5 miliarde de lei, va fi de aproximativ 3,6 miliarde. Astfel, în funcţie de suma veniturilor totale, care pot varia până la sfârşitul anului între 80 şi 85 la sută, împrumuturile ar putea constitui în jur de 15, maximum 20 la sută, din bugetul consolidat. Dacă vorbim de bugetul de stat, suma, evident, este ceva mai mare, a mai precizat preşedintele comisiei parlamentare de profil.
Întrebat de unde s-au luat cifrele vehiculate de cei doi lideri politici, Ioniţă a opinat că politicienii operează, de regulă, cu percepţii şi sunt tentaţi să interpreteze informaţiile pe care le deţin.

În contextul acestor dispute, ar fi cazul să amintim concluziile unui studiu lansat recent de Centrul analitic Expert-Grup. Potrivit experţilor de aici, investiţiile străine directe care vin în Republica Moldova sunt alocate, de cele mai multe ori, în sectoare care nu produc bunuri sau servicii competitive pe piaţa internaţională.
Specialiştii de la Expert-Grup au constata că la sfârşitul anului 2005 investiţiile străine erau concentrate în temei în industria prelucrătoare, energie electrică şi termică, gaze şi apă, comerţ, repararea autovehiculelor şi aparatelor de uz casnic, în timp ce la sfârşitul anului 2008 acestea au crescut în activităţi financiare, tranzacţiilor imobiliare, închirieri şi altele.

Câteva întrebări fireşti se impun în situaţia dată: această bâlbâială la nivelul liderilor Alianţei denotă o necunoaştere de către aceştia a realităţilor economice sau realităţile sunt altele decât cele care ne-au fost prezentate până acum la nivel oficial? Este vorba despre o denaturare deliberată a cifrelor, făcută într-un context electoral sau situaţia este într-adevăr mai gravă decât ne-am imaginat? Cât optimism ar trebui să ne insufle un buget format în proporţie de 15 – 20 la sută din împrumuturi, iar restul - din taxe, impozite, remitenţe, fără o contribuţie esenţială a sectorului real al economiei? Împrumuturile făcute acum vor îmbunătăţi situaţia economică a ţării în viitor sau vom fi nevoiţi, peste un timp, să recurgem la tăieri de salarii şi pensii pentru a ne onora datoriile?
Ghimpu a mai spus în cadrul aceluiaşi interviu că în campania electorală fiecare componentă a alianţei va trage la căruţa sa. Şi deja se vede – în direcţii diferite. Iar promisiunile de a aduce stabilitatea şi bunăstarea în Republica Moldova au ţinut doar până la un nou scrutin.