Când Moscova recunoaşte public şi oficial că lucrurile merg prost, înseamnă că situaţia este cu adevărat gravă. Iar ministrul rus pentru Situaţii de Urgenţă, Serghei Şoigu, nu s-a sfiit să avertizeze: “Dacă focul ajunge acolo, ard şi particulele radioactive. De aceea, ne-am suplimentat prezenţa în zonă, atât cu efective, cât şi cu tehnică de stingere a incendiilor”.

Situaţia însă, nu e nici pe departe sub control. Solul uscat şi contaminat se poate încinge repede. În plus, explică Nikolai Şmatkov, de la World Wildlife Found, “particulele radioactive s-au cuibărit în copacii uscaţi din păduri, în crengile rupte sau printre acele căzute ale coniferelor”. Materie primă pentru extinderea incendiilor.

Odată cu fumul se poate ridica în atmosferă şi praful radioactiv de cesiu 137, care pătrunde în sol foarte greu şi care, acum, se poate împrăştia, dus de curenţi, împreună cu funinginea şi cenuşa. Şmatkov a cerut, în acest sens, puterii de la Moscova să accepte, la nevoie, asistenţă internaţională pentru protejarea unor zone sensibile din punct de vedere militar, cum sunt bazele nucleare şi centrele de cercetare atomică de la Nijni Novgorod, din estul părţii europene a Rusiei. Reprezentantul World Wildlife Found a reproşat absenţa unei strategii în vederea protejării punctelor sensibile.

Biroul Federal pentru Controlul Radioactivităţii a lansat o avertizare preventivă pentru Germania şi numeroase zone din Europa. Experienţa spune însă că se întâmplă destul de rar ca norii de cenuşă ridicaţi în urma incendiilor din această parte a Europei să se ridice la o înălţime suficient de mare pentru a ameninţa partea centrală a continentului. Dar pentru locuitorii zonelor afectate de explozia de la Cernobâl, un incendiu ar avea - susţin experţii ruşi în materie de protecţia mediului - consecinţe comparabile cu cele din 1986.

Precizăm că printre ţările care ar putea fi afectate grav de fenomen este şi Republica Moldova, distanţa dintre Ocniţa şi Cernobâl fiind de numai 300 de kilometri.