1663. Astăzi, când multiforma hidră a înstrăinării, combinată cu măestrie, (…) ne înfăşoară cu încetul din toate părţile, pregătindu-ne soarta lui Ercule, îmbrăcat prin trădare în înveninata tunică a centaurului Nessus, astăzi, când chiar din sânul poporului român apar cu neruşinare apostoli din osul lui Iuda, sărutându-ne mai cu căldură, pentru ca să ne poată vinde mai cu siguranţă; astăzi este timpul de a mărturi(si) verde noi înşine, că am rătăcit prea departe; astăzi sau niciodată trebuie să cugetăm cu seriozitate a scăpa de spini, de cremene, de vrăjmaşi, de corbi, de noapte, revenind cu grabă la scumpele noastre penate ale naţionalităţii române: latinism, numai latinism, nimic decât latinism!

Bogdan Petriceicu HASDEU, mare cărturar român (1838-1907)

1664. Cine conspiră cu străinii în contra instituţiilor ţării şi a poporului în mijlocul căruia trăieşte – este un trădător.

Mihai EMINESCU

1665. Numai cei mişei şi cei răi ţin cu străinii şi cu apăsătorii!

Alecu RUSSO

1666. Vasile Stati este un savant devotat neadevărului, este un mancurt care şi-a pierdut demult înfăţişarea de om.

Paul NICULESCU-MIZIL, fost demnitar ceauşist, în cartea sa „O istorie trăită”

1667. Mancurţi, şovini şi alte cozi de sfoară,

Mânaţi de timp, oricum vor dispărea,

Dar viaţa nu mi-e viaţă fără ţară,

Or, ţara e şi fără viaţa mea!

Leonida LARI. Ţara

1668. Mancurţii şi-au îmbrăcat demult sufletul în rubaşkă, aducându-şi prinosul la poarta Răsăritului.

Dan SLUŞANSCHI, Bucureşti

1669. Stau şi mă întreb: Cum văd trădătorii de astăzi sacrificiul înaintaşilor noştri? Nu le este oare teamă că dând cu bale şi venin peste sângele acela sacrificat în numele Patriei Române, într-o zi vor plăti cu vârf şi îndesat?

Florian CÂRLAN, SUA, în LA, 19 aprilie 2007

1670. Regimul comunist de ocupaţie, ca orişice regim totalitar, ne-a tuns chilug. Şi mi-e teamă că nu ne mai salvează nimeni; cum să taci mâlc, să nu protestezi, să nu te revolţi, (…) când fariseul, unul, satana, se încumetă să declare sus şi tare că „Hristos a fost primul comunist”?

Dumitru MATCOVSCHI, în LA, 13 septembrie 2007

1671. Din stepă trage vânt de ispitire

Şi mulţi Ioni îşi uită seminţia,

Nepăsători plutind ca păpădia

Prin ticăloasa noastră ivănire.

Vasile LEVIŢCHI

1672. Renegaţii sunt veninul pe care natura binefăcătoare l-a depărtat din corpul nostru. (…) Am râs totdeauna de-ncercarea de a readuce în sânul naţiunii pe renegaţi. S-au dus? Cu atât mai bine, era mai rău de rămâneau. La noi erau un rău. Şi e o fericire că în mâinile duşmanilor ei sunt asemenea un rău. Ei sunt boala lor ascunsă, dar cronică. Răi naţionalişti, ei sunt răi servitori. Maşini oarbe şi materialiste, ei lovesc fără raţiune…

(…)

Educaţia străină implică spirit străin, şi un corp cuprins de spiritul străin e asemenea unei pietre desprinse din zid.

Mihai EMINESCU. Educaţie şi cultură

1673. Cine nu luptă contra răului s-a predat inamicului.

Constantin BRÂNCUŞI

1674. Cine nu converteşte răul în bine nu ştie ce este libertatea spirituală.

Constantin NOICA

1675. De străinisme-nghesuiţi

Să n-aveţi loc în vatra voastră

Şi limba rusă s-o cerşiţi

Precum cerşit-am limba noastră!

Leonida LARI. Rugă de zi şi noapte

1676. Noi, generaţia anului ’88, ne-am alimentat bateriile spirituale de la părinţii noştri naturali, dar şi de la cei spirituali. Nu trebuie să ne lamentăm că ne este greu, deoarece lor le-a fost şi mai greu. Trăim într-o epocă în care, slavă Domnului, pentru convingerile politice nu-ţi mai pierzi viaţa şi nici libertatea. Să profităm de această şansă istorică rarisimă pentru poporul nostru. Pentru că este un mare avantaj şi o responsabilitate aparte să facem uz de libertăţile pe care noi înşine le-am clădit în această ţară.

Iurie ROŞCA, în „Flux”, 20 iunie 2008

Între ACASĂ şi ACASĂ de Valentin Mândâcanu