La 17 iunie 2013,  la Chişinău, s-a produs un eveniment de primă importanţă, de o anvergură cu totul excepţională pentru lumea academică şi pentru viaţa publică a ţării noastre. Celebrul gânditor rus, filozoful, sociologul şi geopoliticianul Alexandr Dughin a fost oaspetele special al Universităţii Populare. Cine a reuşit să citească măcar unele lucrări ale acestui savant de calibru internaţional, realizează fără greutate că aflarea lui Dughin la Chişinău poartă o încărcătură deosebită. Iar cine are măcar o cât de vagă închipuire asupra geografiei culturale căreia îi aparţine, asupra volumului lucrările traduse în zeci de limbi, a multitudinii de conferinţe ţinute în cele mai diverse limbi peste tot în lume, asupra prestigiului intelectual al acestei personalităţi uriaşe, în mod cert înţelege că evenimentul de acum câteva zile este unul de o semnificaţie cu totul aparte.

Fragment din discursul ţinut de Alexandr Dughin la Universitatea Populară de la Chişinău, pe 17 iunie 2013, despre Cea de-a patra teorie politică. Traducere liberă din limba rusă

3 ideologii politice ale epocii moderne şi lupta pentru dreptul de a da sens istoriei

Există trei ideologii politice sau teorii politice ale epocii moderne: liberalismul, socialismul (în sensul larg, care include şi comunismul) şi naţionalismul (care include fascismul, nazismul sau naţional-socialismul). Sunt, de fapt, nu trei ideologii, ci trei grupuri de ideologii. Am putut să observăm că în secolul XX, acestea au constituit esenţa istorie. Încă în secolul XIX, Friedrich Nietzsche a spus: „Va veni acea vreme când oamenii vor muri pentru idei”. Şi dacă vom arunca o privire retrospectivă în secolul XX, vom constata că toţi s-au luptat pentru idei, nu pentru resurse, nu pentru influenţă, nu pentru acces la anumite bunuri. Aceste trei ideologii au determinat, în mare măsură, cele două războaie mondiale şi războiul rece. Ţările liberale ale Occidentului s-au contrapus ţărilor Europei centrale, care au mers pe calea a treia, naţionalistă. Şi, pe de altă parte, a fost lagărul sovietic, care reprezenta ce-a de doua teorie politică. În secolul XX s-a produs deznodământul luptei dintre aceste trei ideologii ale modernismului, care au fost concepute încă în secolul XIX. A fost, de fapt, lupta pentru dreptul de a da sens istoriei, pentru a da sens epocii moderne. Fiecare dintre cele trei ideologii pretindea că este adevărata expresie a modernităţii. 

Un interviu cu filosoful Constantin Barbu, realizat de jurnalista Loreta Popa, de la ziarul Lumina

- Mihai Eminescu. Un nume pe care românii îl au în suflet, dar îl cunosc atât de puţin. Din ce în ce mai mulți tineri aproape că nu ştiu nici o poezie de-a poetului nostru nepereche, dar s1ă mai cunoască publicistica incredibilă a acestuia. Ne mai atinge astăzi Eminescu?
- Eminescu este înstructurat românității. Într-un fel vorbim limba genială forjată de poet. Eu îl numesc pe Eminescu scriitor historial, înțelegând prin historial scriitorul transgresor, adică are acel mental care traversează secolele istoriei și în palierie, și în viitor. Faptul că magia lui Eminescu îi atinge pe români se poate explica prin genialitatea peceții lui lingvistice, prin adevărul pe care l-a slujit (implicit ființa și realitatea – fiindcă ele sunt identice adevărului), prin codul pe care l-a ghicit (poetul vorbea despre “… a-nvățaților ghicire”, despre „enigma vieții”). Tinerii știu, totuși, cel puțin poeziile celebre ale lui Eminescu. Deja, a revenit vremea lui Eminescu.

În alocuţiunea ţinută luni, 17 iunie 2013, la sediu PPCD de la Chişinău, filozoful şi geopoliticianul rus Alexandr Dughin a făcut următoarea afirmaţie:

„Purtătorii culturii româneşti, care este una minunată, sunt ostaticii unei civilizaţii absolut străine lor. Noi trebuie să eliberăm România de oligarhia liberală, antiromânească, antinaţională, cosmopolită şi hegemonică. Şi nu să ne alipim la ei (să intrăm în subordonarea acestei oligarhii) şi împreună să suferim.

Cunoscutul filozof, sociolog şi geopolitician rus, Alexandr Dughin, care este fondatorul şi promotorul curentului euroasiatic în Federaţia Rusă, se află într-o primă vizită în Republica Moldova. Venit la Chişinău la invitaţia lui Iurie Roşca şi a Universităţii Populare, pe care fostul lider creştin-democrat o patronează, în dimineaţa zilei de luni, Alexandr Dughin a avut o întâlnire , la sediul PPCD, cu un grup de tineri care reprezentă cercuri tradiţionaliste, conservatoare, creştin-ortodoxe, precum şi cu liderii organizaţiei de tineret a PPCD „Noua Generaţie”.

Capul bustului poetului Mihai Eminescu din Hliboca (Adâncata), vandalizat în noaptea de 13 spre 14 iunie, a fost găsit de poliția ucraineană într-un lac din satul vecin Dimca (Trestiana), raionul Hliboca.

Statuia a fost realizată din banii membrilor Societăţii pentru Cultură „Mihai Eminescu” din Cernăuţi şi urma să fie dezvelită astăzi, 14 iunie 2013, la 124 de ani de la moartea poetului.

Noul Acord al Coaliţiei Proeuropene prevede o delimitare mai strictă a atribuţiilor şi o gestionare monocoloră a ministerelor de către componentele acesteia. Scopul declarat este eficientizarea activităţii şi asigurarea continuităţii în cadrul ministerelor şi agenţiilor guvernamentale. În realitate, dacă analizăm câteva dintre prevederile acestui document, înţelegem că este vorba, de fapt, de o politizare excesivă a instituţiilor de stat, în pofida declaraţiilor solemne şi patetice ale politicienilor. Aşa-zisa „asumare a responsabilităţii” vrea să camufleze interesele partidelor care au decis de data aceasta să nu mai admită niciun fel de amestec de pe aiurea şi niciun „element” străin în instituţiile pe care au reuşit să le obţină în urma unor negocieri obscure.

Noul ministru al Tineretului şi Sportului, Octavian Bodişteanu, este acuzat de spălare de bani. Acuzaţiile vin din partea fostului ministru al Tineretului şi Sportului Octavian Ţâcu.

În cazul “Moldova-Agroindbank” „nu avem de a face cu o preluare frauduloasă, ci cu o tranzacţie de vânzare-preluare”, a declarat Dorin Drăguţanu, guvernatorul Băncii Naţionale a Moldovei, în cadrul unui interviu pentru postul de radio „Europa Liberă”.

Legislativul este în pragul marilor schimbări, a unei asanări, morale şi fizice, fără precedent. Ordinea şi pacea va domni de-acum încolo, curăţenia în cuget şi în vorbe, decenţa, respectul, retorica profund intelectuală, dar şi salubritatea fizică vor caracteriza forul legislativ în speţă, dar şi viaţa politică, în general.

Deputatul democrat Valeriu Guma, condamnat la patru ani de închisoare de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie de la Bucureşti, printr-o sentinţă definitivă pronunţată la 17 aprilie curent, nu îşi va ispăşi prea curând pedeapsa. Dacă o va ispăşi, în general. Deocamdată, Poliţia Română încă nu a adresat autorităţilor Republicii Moldova o solicitare oficială de extrădare, aşteptând mai întâi informaţii de la Interpol. Deputatul moldovean, acuzat de trafic de influenţă şi complicitate la luare şi dare de mită, a fost anunţat în căutare internaţională pentru a executa pedeapsa cu închisoarea.

Comerţul exterior al Republicii Moldova este caracterizat în continuare de prevalarea importurilor asupra exporturilor. Decalajul considerabil în evoluţia exporturilor şi importurilor a determinat acumularea în ianuarie-aprilie 2013 a unui deficit al balanţei comerciale în valoare de 955,6 milioane de dolari, cu 11,2 milioane (+1,2%) mai mult decât în perioada corespunzătoare din anul 2012.

Chişinăul nu a explicat, deocamdată, cum a ajuns acesta să fie eliberat înainte de termen din detenţie

Cetăţeanul moldovean Vitalie Proca, acuzat în cazul atacului armat produs în noiembrie 2012 în cartierul bucureştean Vitan, va fi extrădat în România, după ce Interpol Moscova a anunţat marţi, 10 iunie, admiterea solicitării făcute de autorităţile de la Bucureşti, informează Poliţia Română. Potrivit agenţiei de ştiri interfax.ro, Proca, suspectat de comiterea infracţiunilor de tentativă de omor şi nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, are emise pe numele său, din data de 18 ianuarie, mandat de arestare preventivă, mandat european de arestare şi mandat de urmărire internaţională. Autorităţile române au demarat procedurile judiciare pentru extrădarea suspectului. Acesta urmează să fie adus zilele acestea în România de o escortă care se va deplasa în Federaţia Rusă.

Stéphane Richard, directorul companiei franceze de telecomunicaţii Orange, a fost reţinut de poliţie, săptămâna trecută, în legătură cu o anchetă judiciară privind o afacere controversată făcută de omul de afaceri francez Bernard Tapie, potrivit France24, citat de rtv.net.

Pe 10 iunie, liderul separatist transnistrean Evgheni Şevciuk a semnat o lege, votată anterior de legislativul local de la Tiraspol, prin care stabileşte „graniţa de stat” a enclavei transnistrene.

Şeful administraţiei de la Tiraspol, Evgheni Şevciuk, a semnat Legea „Despre frontiera de stat a Republicii Moldoveneşti Nistrene”, adoptată pe 23 mai de către Sovietul Suprem. În comunicatul de presă al „Preşedinţiei” de la Tiraspol se menţionează: „Специалисты отмечают, что закон позволяет зафиксировать пределы территории, на которую распространяется государственный суверенитет ПМР”/„Specialiştii notează că legea permite stabilirea limitelor teritoriului asupra căruia se extinde suveranitatea RMN”. Din această remarcă rezultă clar scopul urmărit de funcţionarul de la Tiraspol: preluarea sub controlul administraţiei „nistrene”, finanţate şi sprijinite militar de Federaţia Rusă, a unor localităţi asupra cărora în prezent nu „se extinde suveranitatea RMN”, dar care au fost incluse în graniţele fâşiei nistrene, în pofida dezacordului vehement al populaţiei acelora. În „lege” s-a făcut trimitere la alte documente referitoare la frontiere, inclusiv la „Constituţia RMN”, respectiv se specifică faptul că teritoriul „RMN” include raionul Dubăsari („partea de pe malul stâng” – deci cele şase sate aflate sub jurisdicţia Republicii Moldova), de asemenea, oraşul Bender (cu satul Varniţa). Pe harta oficială editată de autorităţile de la Tiraspol, în teritoriul RMN mai este inclus satul Copanca, de pe malul drept al Nistrului, care, după nistreni, face parte din raionul Slobozia.

Conflictul dintre administraţia „Moldova-Agroindbank” şi o parte dintre acţionarii acestei instituţii, care cer demiterea preşedintelui băncii, Natalia Vrabie, pe motive de corupţie, a ajuns în atenţia Consiliului Suprem de Securitate. Acesta s-a întrunit marţi, 11 iunie, în şedinţă şi a examinat situaţia de la MAIB, probabil pornind şi de la faptul că preşedintele MAIB, Natalia Vrabie, i-a acuzat public pe acţionarii care vor să o demită că doresc să preia controlul asupra MAIB.

Peste 160 de milioane de lei va plăti „Moldova-Agroindbank” (MAIB) la concedierea preşedintelui său, care acum are, pe lângă bonusuri anuale, salarii de circa 4 milioane de lei.

Salariul preşedintelui MAIB, Natalia Vrabie, constituie peste 320 de mii de lei pe lună sau de 100 de ori mai mult decât salariul mediu pe economie, sau atât cât, în mediu, primeşte pe lună tot colectivul unei şcoli de capacitate medie din Chişinău, susţine, într-o postare pe blogul său, ziaristul economic Oleg Cosâh, citat de hotnews.md.

Întrucât conceptualizarea destinului nostru colectiv reprezintă o preocupare permanentă pentru jurnalistul şi politicianul Iurie Roşca, am considerat necesar ca în ediţia de astăzi să prezentăm unele fragmente din cadrul lecţiilor de curs de la Universitatea Populară.

Acest text este preluat de pe carteromaneasca.wordpress.com, unde a fost publicat exact cu un an în urmă, atunci când se împlineau 123 de ani de la moartea lui Mihai Eminescu. Titlul original al textului este „EMINESCU – +15 iunie 1889 + De ziua trecerii lui în veşnicie -123 de ani de la omorârea lui”.

(Pagini de jurnal)

23.X.1990

Ca un element indispensabil al vieţuirii noastre aici, la Ciocana chişinăuiană, la împădurita margine de oraş: potricălirea sonoră, în surdină, a liniştii de tragerile din pistol la poligonul miliţienilor – de la geamurile noastre, în vale, pe malurile unuia din cele trei lacuri.

Premierul român Victor Ponta a cerut miniştrilor Culturii şi Afacerilor Externe ca, împreună cu membrii comisiei de specialitate a Senatului, să analizeze activitatea Institutului Cultural Român (ICR) şi să se propună măsuri, inclusiv politice, deoarece «lucrurile nu merg bine» la această instituţie.

Astăzi în oraş activează 2665 de agenţi economici, inclusiv 44 în industrie, 37 în construcţii, 67 în transport, 1690 în comerţ, 650 în agricultură. Una dintre cele mai mari întreprinderi industriale este SA „Tricon”. Această fabrică produce articole de confecţii şi tricotate, care sunt comercializate atât pe piaţa internă, cât şi pe cea externă. Este distinsă cu premii şi menţiuni internaţionale, participă la numeroase expoziţii-târguri din diverse oraşe europene. Alte mari întreprinderi: SA “Combinatul de Panificaţie”, cu capacitatea de 39 de tone de produse de panificaţie în 24 de ore; SA “Fabrica de conserve Provit”, cu capacitatea de 119 mln de borcane convenţionale pe an; SA “Agrofirma Cahul”, cu capacitatea de prelucrare de 20 de mii de tone de struguri pe an; SA “Fabrica de Brânzeturi”, cu capacitatea de 69 de tone de produse lactate în 24 de ore; SA “Zidarul”, cu capacitatea de producere de 3500 m² de locuinţe pe an ş.a.

Aliona Miron este un exemplu bun pentru tinerele de vârsta ei. Este o fire modestă, responsabilă, muncitoare şi care, deşi trăieşte într-o lume plină de vise, nu-şi precupeţeşte forţele să-şi clădească cu propriile mâini decorul din lumea spre care aspiră.

La 20 de ani, Aliona conştientizează că valoarea intelectului nu se măsoară doar în analizele şi concluziile pe care ţi le poţi face în baza cunoştinţelor acumulate, ci şi în măsura în care acestea te pot ajuta să-ţi pui în practică nu doar cultura generală, ci şi îndemânarea. Ea ştie deja să-şi câştige banii şi, nu mai puţin important, ştie să-i cheltuie.

Este ceva obişnuit pentru toţi ca atunci când ni se face rău şi avem nevoie de asistenţa medicului, formăm numărul cunoscut – 903, şi chemăm Serviciul Salvării. Imediat începem a număra nerăbdători şi alarmaţi minutele care s-au scurs de la apelul telefonic până când medicul ajunge la uşa casei noastre. Văzându-l pe medic, toată nădejdea ne-o punem în el, implorându-l să ne ajute cât mai repede cu putinţă. Apoi, după ce ni s-a acordat ajutorul mult aşteptat, trăim o pace şi o mulţumire de nedescris că am trecut cu bine peste o ameninţare a vieţii noastre. Medicul a plecat, deseori nereţinându-i nici numele, ca să ne rugăm pentru el Domnului. Şi, la scurt timp, se întâmplă să uităm că cineva ne-a ajutat. Urmează iar cotidianul obişnuit. Nu ne mai aducem aminte de oamenii care, zi şi noapte, cu mult sacrificiu, stau de veghe ca să ne vină în ajutor când vom avea nevoie decât atunci când ni se face iarăşi rău.

Cremele împotriva soarelui ajută la protejarea de razele ultraviolete, care pot duce la o îmbătrânire prematură a pielii sau chiar la cancer. Ele trebuie alese cu multă grijă, altfel putând face mai mult rău decât bine.

Persoanele care beau ceai sau cafea prezintă un risc scăzut să facă un atac vascular cerebral. Cel puţin asta susţin oamenii de ştiinţă de la Centrul Naţional de Cardiologie din Osaka, Japonia.

Conţinutul mare de apă din castravete (peste 98%) face din această legumă sau, mai bine spus, fruct, un aliment ideal de consumat în zilele toride de vară, în care hidratarea este esenţială pentru a ne menţine energia şi buna dispoziţie. Însă, pe lângă acest beneficiu esenţial adus corpului, castravetele prezintă multe alte avantaje.

Pentru a ucide microbii care se adăpostesc pe mâinile noastre, medicii dermatologi recomandă să ne spălăm între 15 şi 20 de secunde. În plus, pentru o igienă eficientă este indicat ca gestul să fie repetat o dată la trei ore. În plus, specialiştii recomandă să ne spălăm pe mâini înainte de fiecare masă, când intrăm în casă şi după ce folosim toaleta.