Curtea Constituţională urmează să se pronunţe asupra constituţionalităţii actului votat de liberal-democraţi şi comunişti în vinerea neagră (3 mai 2013), prin care, printr-o modificare a Legii cu privire la Guvern, prim-ministrului interimar i s-a acordat aceleaşi drepturi pe care le are prim-ministrul confirmat prin vot în această funcţie, cu întreaga sa echipă, de Parlament. Altfel spus, Curtea urmează să stabilească dacă este legal, dacă este în conformitate cu Legea supremă ca interimarul Leancă, care deocamdată nu a fost confirmat de Parlament în funcţia de prim-ministru, să aibă aceleaşi drepturi pe care le deţine un premier care deja are girul Legislativului.

V-am promis în ediţia precedentă a ziarului FLUX că vom reveni cu detalii de la prezentarea recentă a cărţii lui Iurie Roşca.

Culegerea de articole „Moldova – partea care a devenit întreg” a apărut în două limbi (română şi rusă) şi reprezintă o selecţie de materiale publicistice ale autorului apărute în ultimii ani. Evenimentul, ce a avut loc în faţa Universităţii Populare, a fost moderat de către analistul politic Igor Boţan şi a adunat laolaltă aproximativ 150 de persoane: cunoscuţi jurnalişti, oameni de cultură şi de ştiinţă, analişti politici. Aceştia şi-au expus opinia faţă de noua apariţie editorială.

Partidul Liberal Democrat, după multe şi laborioase „căutări”, şi-a făcut publică opţiunea pentru şefia Guvernului, evident, actualul premier interimar Iurie Leancă. Şi cum celelalte partide nu au venit cu vreo altă propunere, preşedintele Timofti l-a desemnat, fără vorbă, pe acesta în calitate de candidat, îndemnând deputaţii să voteze un nou Guvern, pentru a readuce stabilitatea în ţară. (Între altele fie spus, şi alegerea şefului statului, tot stabilitate trebuia să ne aducă.) Prim-ministrul desemnat şi interimar are, potrivit Constituţiei, 15 zile la dispoziţie pentru a forma Cabinetul, urmând să solicite votul Parlamentului asupra programului de guvernare.

Faptul că preşedintele Nicolae Timofti i-a demis ieri prin decret pe miniştrii Partidului Liberal (viceprim-ministrul Mihai Moldovanu şi ministrul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, Anatolie Şalaru) confirmă o dată în plus că liderul PLDM, Vladimir Filat, este un om meschin, adică lipsit de orice nobleţe sufletească. Este mai mult decât evident că preşedintele Timofti nu i-a demis pe cei doi miniştri liberali din proprie convingere. Formal, propunerea a venit din partea premierului interimar Iurie Leancă, care este subalternul lui Filat pe linie de partid. Dar, în mod evident, Filat este cel care a dispus demiterea lui Moldovanu şi Şalaru, iar Timofti s-a conformat ordinului venit din partea liderului PLDM.

Recvuiem pentru o poveste de succes

Am zis să nu mai scriu despre problemele actuale ale nenorocitei noastre ţărişoare, pentru că orice ai zice, fie că e vorba de fenomene tragice din societatea noastră, de fărădelegi de tot soiul, în special de cele comise de persoane din instituţiile puterii, ale dreptului sau din „mediul de afaceri”, oricât de grave ar fi acestea, de înşelare sistematică şi deliberată a cetăţenilor, fie direct ori printr-o stufoasă reţea de interpuşi – jurnalişti cumpăraţi, aşa-zişi analişti politici mafiotizaţi, o pletoră de lichele care sunt totdeauna gata să facă sluj chiar şi fără plată – într-un cuvânt, orice ai zice despre toate acestea şi despre multe alte fapte şi fenomene la fel de grave, care compromit speranţa de viaţă normală în această ţară, nu are niciun efect, pare să nu intereseze pe nimeni.

Încă un oficial occidental vine să ne viziteze ţara zilele acestea. Doar că de data asta vizita lui Stefan Fule, comisarul european responsabil cu extinderea Uniunii Europene, nu mai este aşteptată cu aceeaşi nerăbdare şi bucurie solemnă ca altădată de către guvernanţii de la Chişinău, când aceşti înalţi oaspeţi veneau să ne laude, să ne spună că suntem pe calea cea dreaptă, că avem conducători înţelepţi, unu ca unu, şi că am făcut progrese inimaginabile. Cu atât mai mult, cu cât nici guvernanţi nu prea avem, ci mai mult interimari.

Voloca din regiunea Cernăuţi este o localitate deosebită faţă de spaţiul locuit de români, în general, şi pentru cel al zonei, în mod special. Aici, iniţiativa privată a dat roade nesperat de bune: locuitorii s-au specializat în confecţionarea rochiilor de mireasă, exportate cu un succes financiar remarcabil în ţările ex-sovietice, dar şi în Europa, iar coaserea cu mărgele a costumelor populare a făcut ca un asemenea veşmânt de sărbătoare să aducă cinci-şase mii de euro în mâna meşteriţei volocene. Munca cinstită a schimbat înfăţişarea satului, care are nişte case pe măsura câştigului stăpânilor lor, iar dacă la o populaţie de 4500 de oameni există 2000 de automobile, cred că standardul de civilizaţie la care a ajuns Voloca o poate înscrie oricând între localităţile Europei de azi.

Ministerul Educaţiei anunţă schimbări nu doar în organizarea şi desfăşurarea examenelor de BAC, ci şi în metodologia de admitere în învăţământul superior. Potrivit organului de resort, modificările au fost făcute în baza evaluării metodologiilor aplicate în ultimii ani la organizarea concursului de admitere la studii superioare, ţinându-se cont de principiile autonomiei universitare şi de bunele practici în domeniu, implementate pe plan european.

Detaşat, calm, simplu şi de bun gust, aşa mi s-a conturat imaginea oraşului Tallinn, după ce am întreprins, în perioada 12-16 mai a.c., o vizită de studiu în capitala Estoniei.

Primăria satului Negrea, raionul Hânceşti, în parteneriat cu Primăria oraşului Eforie, Constanţa, România, şi ONG-ul EUREKA din Bulgaria, a organizat, în perioada 09-11 mai 2013, la hotelul „Europa” din Chişinău, o întâlnire informativă adresată sectorului turistic în cadrul proiectului „Tradiţie, Originalitate, Unicitate şi Bogăţie pentru realizarea unei Strategii Inovatoare în vederea dezvoltării turismului în regiunea Mării Negre – TOURIST”.

Cu toate că este prinsă între o Europă în criză şi un Orient Mijlociu frământat de turbulenţe politice şi sociale, economia Turciei creşte de patru ani în ritm susţinut. După ce la începutul mileniului a trecut prin propria criză bancară, Turcia îşi permite acum să pună la respect FMI şi este dată drept exemplu de urmat pentru alte economii emergente. Printre „secretele“ acestei performanţe, premierul Recep Tayyip Erdogan enumără continuarea investiţiilor pe timp de criză, multe în infrastructură, educarea forţei de muncă şi participarea cetăţenilor la deciziile care le schimbă vieţile pentru menţinerea sentimentului de încredere.

Franţa, a doua mare economie europeană, a intrat în recesiune pentru a treia oară în ultimii patru ani, cu o contracţie de 0,2% în primul trimestru, în timp ce Germania, ţara europeană cu cel mai ridicat PIB, a evitat la limită recesiunea, cu un avans de doar 0,1% în primele trei luni ale anului.

(Pagini de jurnal)

18.I.1990

Căci pentru (sau: şi pentru) români scria Camus: „Când toţi ne vom simţi vinovaţi, aceea va fi democraţia”. Însă nomenclaturiştii-„poeţi” se consideră lacrimă de nevinovăţie. Ei continuă să mai deruteze lumea. Vicleni. Profitori.

Drumurile prin Bucovina de nord m-au dus în satul Costiceni din raionul Noua Suliţă, locul de naştere al marelui poet şi om politic Ion Vatamanu, care ar fi împlinit la începutul acestei luni şaptezeci şi şase de ani dacă o moarte necruţătoare şi nedreaptă nu l-ar fi răpit în deplină putere creatoare acum aproape două decenii.

Sat, reşedinţă de comună în raionul Sângerei, situat pe cursul mediu al râului Soloneţ. Coord. geogr.: 47º43΄20˝ lat. N, 28º15΄20˝ long. E. Suprafaţa – 35,4 km². Gospodării individuale – 1252. Populaţia – 2748 loc. (1989), 2503 loc. (2004), 2700 loc. (2009), 3256 loc. (2010). Terenuri agricole – 3089 ha. Întreprinderi agroindustriale şi comerciale, asociaţii şi gospodării agricole individuale. Liceul teoretic „V. Alecsandri”, grădiniţe de copii, spital, policlinică, farmacie, oficiu poştal, unităţi de prestări servicii, magazine, cafenea, stadion. Biserica Sf. Ierarh Nicolae (1822). Din componenţa comunei fac parte şi satele Chirileni şi Sacarovca. Distanţe: 18 km până la Sângerei, 136 km până la Chişinău. Staţii de cale ferată la Ghindeşti (rn. Floreşti, 25 km) şi Alexăndreni (rn. Sângerei, 26 km).

Acum şapte-opt ani, apariţia ei în costum popular pe scenă, în cadrul festivalurilor, concursurilor sau împreună cu ansamblul „Iedera” era o revelaţie pentru public, dar şi pentru specialiştii în domeniu. Premiantă la diverse festivaluri de muzică populară, chiar dacă abia atinsese vârsta adolescenţei, Diana Vieru se bucura de multă apreciere şi când interpreta romanţe. Între timp, adolescenta timidă, dar foarte talentată, s-a transformat într-o tânără superbă şi a rămas la fel de îndrăgostită de muzică.

Râsul, element caracteristic fiecărei persoane, reprezintă, în acelaşi timp, un factor care dezvăluie personalitatea, potrivit unui studiu recent.

Indiferent dacă aveţi un râs de “căpcăun”, de Moş Crăciun sau cristalin, felul dumneavoastră de a vă manifesta astfel veselia reprezintă un factor care vă dezvăluie personalitatea. Cercetătorii au preferat în ultimele decenii să observe micile gesturi şi activităţile zilnice pentru a schiţa portretul personalităţii unei persoane. Dacă felul în care strănutăm ar putea să ne dezvăluie caracterul, iar poziţia adoptată într-un ascensor să ne definească statutul social, felul în care râdem ar reprezenta “o fereastră” deschisă către sufletul nostru, informează site-ul Gentside.com.

Mâna dreaptă strânsă în pumn ajută la memorarea de informaţii noi, de exemplu a unor cuvinte, în timp ce mâna stângă strânsă în pumn activează memoria de scurtă durată, relevă psihologul american Ruth Propper de la Montclair State University. Însă acest lucru este valabil doar dacă sunteţi dreptaci, subliniază publicaţia germană Focus.

Unul dintre cele mai importante ajutoare în farmacia verde este salcâmul, aflat în plină perioadă de înflorire acum. El este folosit şi în uz intern, dar şi extern.

Întinerirea cu ajutorul injecţiilor se plăteşte şi la nivelul moralului, arată un studiu realizat de cercetători britanici. Persoanele care fac injecţii cu botox sunt mai înclinate să se simtă deprimate.

Grant Study s-a desfăşurat pe o perioadă de 75 de ani, pe un eşantion de 268 de indivizi. În tot acest timp, cercetătorii au măsurat constant o serie de trăsături psihologice, antropologice şi fizice (de la tipuri de personalitate, IQ şi consum de alcool, până la relaţiile familiale) ale participanţilor, în scopul de a afla care sunt factorii de contribuie la prosperitatea individului.